În urmă cu trei ani, familia lui Andrei Bondar a obţinut aproape 200.000 de euro ca să amenajeze o fermă în satul Batăr, din judeţul Bihor. Au cumpărat utilaje agricole şi a renovat un grajd vechi.
„Am preluat de la tatăl meu un număr de 60 de vaci de lapte pe care în timp le-am înmulţit şi am în jur de 100 aproape”, a spus fermierul.
„Ideea cu afacerea ne-a venit văzând oferta pe fondurile europene”, a completat tatăl.
La fel au făcut şi alţi 800 de tineri din Bihor. Fiecare a obţinut de câte 25.000 de euro fiecare pentru înfiinţarea unor unităţi de producţie agricolă.
„Birocraţia reprezintă o piedică destul de importantă pentru cei care vor să acceseze fonduri europene. Pentru cei care nu au un precedent, mai ales fermierii, este un proces destul de chinuitor”, este de părere Patricia Nagy, consultant în atragerea de fonduri europene.
Reuşitele unora le dau curaj şi altora. Proprietarii unei societăţi agricole din Arad au reuşit să ia 550.000 de euro de la Uniunea Europeană şi au cumpărat utilaje agricole noi.
Când sunt folosiţi aşa cum trebuie, banii pot face minuni. La Jimbolia, spre exemplu, un oraş cu doar 11.000 de locuitori din Timiş, pacienţii spitalului sunt hrăniţi cu produse ecologice.
Sera a fost amenajată la standarde europene, cu 148.000 de euro. Aproape totul este controlat electronic: aerisirea, încălzirea şi reglarea umidităţii.
„Este deosebit de benefică pentru noi ca şi unitate spitalicească, date fiind costurile reduse cu care ne înregistrăm noi în contabilitate, aceste produse pe care le recoltăm din sere”, a susținut Daniela Cîrlig, managerul Spitalului Orăşenesc Jimbolia.
Conducerea unităţii spune că, anual, fac o economie de 40 de mii de euro.