2016, anul consumului. Românii au lăsat banii în supermarketuri și mall-uri
Alimentat de creşterile salariale, reducerea TVA la 20% şi importurile ieftine, consumul a crescut cu aproape 10 procente în ultimul an. Deşi este cel mai mare avans din toata Uniunea Europeană, analiştii avertizează că o creştere a economiei bazată doar pe cheltuielile populaţiei nu este una sustenabilă. Este nevoie de investiţii pe termen lung.
Dupa un an galopant, consumul şi-a arătat limitele abia în a doua parte a lui 2016. În luna septembrie a crescut cu doar 9,7% - sub recordurile doborâte rând pe rând pe parcusul anului. Alimentele au avut vânzări mai mari cu peste 6 procente, iar alte produse au înregistrat un avans de 9,6%.
Au pus umărul şi retailerii. Au deschis noi unităţi în 2016. Un an care a marcat o premieră pe piaţa locală: 2 reţele de supermarketuri au trecut pragul de 500 de magazine în toată ţara. Asta a dus la o consolidare a comerţului modern care reprezintă peste jumătate din piaţa produselor alimentare, estimată la 14,4 miliarde de euro. Fiecare magazin de la colţul blocului a fost încărcat cu alimente. Un pariu câştigat de retaileri.
„E o meteahnă mai veche a românilor, parte este moştenire a comunismului. Românii, privaţi atunci de tot felul de lucruri, au trecut în panta celalaltă, pe partea cealaltă a baricadei, în sensul că acum consumă tot ce au în case ca resursă, ba mai mult se şi împrumută pentru a face acest lucru. Faptul că suntem nişte oameni săraci, cu venituri modeste şi atunci e normal cumva ca pentru lucruri care în alte țări reprezintă bunuri uzuale de multe ori devin un lux”, spune Cristian Păun, economist.
Şi dezvoltatorii de centre comerciale au avut un an bun. Au fost inaugurate trei mall-uri în Capitală, iar comercianţii par că au găsit soluţia pentru a-i ţine cât mai mult pe clienţi în interiorul magazinului.
„Să faci clientul să petreacă timp la mall, să se simtă bine, să își dorească să vină aici, să meargă la cumpărături și să se distreze, să bea o cafea, să iasă pe terasă și să admire peisajul”, spune Ingo Nissen, directorul unui dezvoltator imobiliar.
Braşovul, Timişoara şi Piatra Neamţ sunt alte oraşe aflate pe harta dezvoltatorilor. O tendinţă ce se va păstra. 2017 va fi anul mall-urilor din provincie.
„Retailerii au înregistrat creşteri semnificative, de 2 cifre. Mulți au avut creşteri de 15 la sută, se reflectă într-un apetit mai mare pentru deschidere în ţară”, spune Liana Dumitru, reprezentanta unei companii de consultanţă imobiliare.
De altfel, în ultimii doi ani, au testat piaţa autohtonă 80 de noi retaileri, care au deschis 170 de magazine în centre comerciale din toată ţara.
Cu mai mulţi bani în buzunar după reducerea TVA la produsele nealimentare, românii nu au pus deoparte diferenţa. Au cheltuit de cinci ori mai mult pe smartphone-uri şi de două ori mai mult pe electrocasnice în primul semestru faţă de acum patru ani. Şi au vânat produsele la promoţie.
„Veniturile clienților din România sunt undeva la nivelul de jos al UE, clientul reacționeaza mai bine când sunt promoții, comerțul în România pe partea de electro-IT nu este ca în Vest, unde evoluția e de +/-2,3%, la noi sunt creșteri de 20 la sută”, spune Daniel Mirea, director în cadrul unei firme de electronice.
Din păcate, companiile din ţară nu au putut ţine pasul cu cererea din acest an. Aşa că am importat masiv produse ieftine şi am trimis indirect bani peste graniţe. Un scenariu care se poate întoarce împotriva noastră, spun economiştii.
„E creștere de consum de aproape 10% în termeni reali, care creează deja dezechilibre, în sensul că alimentează importurile, economia se dezechilibrează după reducerile foarte agresive de TVA operate până acum”, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
„Întrebarea este de fapt: bugetul nostru construit pe un ritm de creştere ridicat ia în calcul toate riscurile la adresa încetinirii economiei europene?”, spune Claudiu Cazacu, specialist în pieţe financiare.
Pentru anul viitor, prognozele instituţiilor financiare internaţionale indică o creştere economică sub 4% pentru România. Cei mai optimişti sunt specialiştii de la Fondul Monetar Internaţional, iar cei mai sceptici sunt experţii Comisiei Europene.
Evoluţia consumului
ian. 2013: 2,8%
mart. 2014: 13,6%
mart. 2015: 0,3%
febr. 2016: 21,8%
aug. 2016: 12,6 %
sept. 2016: 9,7%
Cu cât va creşte economia României (2017)
FMI - 3,8%
BERD - 3,7%
CE - 3,6%
Sursa: Digi24 TV
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
