Video Ministrul agriculturii: E exagerată informația că în aprilie explodează prețurile la alimente
Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, pune la îndoială prognozele potrivit cărora am putea asista la o explozie a prețurilor la alimente în luna aprilie, odată cu o creștere și mai mare a inflației în România.
„În primul rând, nu știu, cred că este un pic exagerată acea informație (...) că în aprilie vor exploda prețurile. Nu există în acest moment niciun factor indicativ care să ne conducă cu gândul la acest lucru (...) Aprilie nu este o lună în care să culegem roadele din terenurile agricole. Recoltatul începe în luna iunie-iulie și cu siguranță atunci vom vedea cam cum arată starea de vegetație a culturilor”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, joi, la Digi24.
Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4 la sută, cât estima în noiembrie, până la 5,3 la sută, conform estimărilor de iarnă date publicității joi de Executivului comunitar. „Preţurile ar urma să continue să crească în 2022, din cauza preţurilor mari la energie şi a trecerii acestor costuri asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. De asemenea, preţurile la alimente ar urma să crească ca urmare a unor preţuri mai mari şi a ofertei mai mici de îngrăşăminte”, se arată în documentul publicat joi de Comisia Europeană.
La rândul său, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a declarat joi la Digi24 că BNR vede un vârf al inflației în România undeva în luna aprilie, când ar putea depăși 10 la sută, pentru că atunci expiră plafonarea și compensarea prețurilor la energie.
Ministrul agriculturii recunoaște că prețurile la îngrășăminte au crescut de patru ori, din cauza scumpirii energiei, ceea ce va duce la scăderea cantităților utilizate și implicit la diminuări ale producției, dar spune că primele efecte nu se văd automat în prețurile la alimente, pentru că încă există pe stocuri materie primă din anii precedenți.
„Cu siguranță, pot apărea anumite fluctuații ale prețului, pentru că apare îngrijorarea, dar eu spun să nu fim dramatici și să prefigurăm o criză alimentară”, a menționat ministrul agriculturii.
Fermierii și-au făcut stocuri de îngrășăminte
„Eu sunt realist și tocmai de aceea vă spun că este o afirmație care nu se justifică în acest moment, pentru că trebuie să vedem exact cum va arăta anul agricol, pe baza temperaturilor și a ceea ce se întâmplă cu această criză energetică. Avem temperaturi care nu sunt în marja normală, e o lipsă de precipitații cu adevărat, dar încă nu putem spune că vom avea o producție agricolă mult diminuată. Vom vedea cum evoluează vremea în perioada următoare și poate regimul de precipitații își va reveni”, a spus Adrian Chesnoiu.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Să știți că la nivel de îngrășăminte, am analizat situația și fermierii și-au făcut stocuri de îngrășăminte încă de anul trecut. Suntem la un nivel oarecum acceptabil pentru situația în care ne aflăm, dar trebuie să identificăm soluții pentru anul agricol următor, 2022-2023”, a adăugat ministrul agriculturii.
Adrian Chesnoiu susține însă că a ridicat încă din decembrie, la Bruxelles, problema creșterii costului la îngrășămite.
„Eu am citit ce a spus Comisia Europeană și am spus înainte să se poziționeze Comisia Europeană pe acest subiect, am avut luări de poziție publice, atât în țară, cât și la Bruxelles, am ridicat în decembrie, la întâlnirea miniștrilor agriculturii din UE, împreună cu comisarul Wojciechowski, situația costului la îngrășăminte, care s-au scumpit de patru ori. Iată că abia după trei luni de zile Comisia a ieșit și cu un punct de vedere. Am solicitat atunci sprijin pentru fermierii români și europeni, pentru că această criză în energie și criza gazelor naturale a condus la creșterea de patru ori a prețului la îngrășăminte. Orice om implicat în agricultură cunoaște că fertilizanții pentru plante sunt ca hrana pentru oameni și în momentul în care prețul este unul destul de ridicat, atunci și cantitatea de îngrășăminte utilizată în agricultură scade, ceea ce poate conduce la diminuări ale producției. Este motivul pentru care noi venim cu programe de susținere a fermierilor, am lansat recent programul de susținere a cultivatorilor de tomate și legume. Acesta este scopul”, a declarat ministrul Chesnoiu la Digi24.
Ce spun prognozele Comisiei Europene
Prețurile vor crește și în 2022 la energie, dar și la alimente. Vom plăti mai mult pe mâncare din cauza faptului că există o criză a îngrășămintelor. Sunt avertizările care vin din partea executivului european care mai spune că majorările de salarii, care au fost mai mari decât estimările, reprezintă un risc pentru inflație. Atunci când salariile cresc, oamenii au tendința să cheltuiască mai mult, ceea ce duce la creșterea inflației.
Datele oficiale spun ca economia României va crește în 2022 cu 4,2 la sută, și nu cu 5,1 la sută, așa cum era estimarea Comisiei Europene făcută în luna noiembrie a anului trecut.
De altfel, se estimează că anul acesta economia va crește ușor în primul trimestru, când se așteaptă o creștere de 0,8 la sută. Creșteri mai mari ale economiei sunt așteptate în trimestrele III și IV.
Ritmul de creștere al economiei României a scăzut din cauza problemelor de aprovizionare, a noului val pandemic și a creșterii puternice a inflației. Acești factori au influențat și previziunile făcute pentru anul 2021.
Executivul european se aștepta ca anul trecut România să înregistreze o creștere economică de 7 la sută. În realitate, economia României a înregistrat un avans de 6,3 la sută în 2021, graţie unei cereri interne solide, însă ritmul de creştere va încetini până la 4,2 la sută în 2022, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5 la sută, conform previziunilor economice de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană.
Potrivit Executivului comunitar, consumul privat ar urma să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile, iar inflaţia să se modereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză, susţinute de Facilitatea de redresare şi rezilienţă (PNRR).
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro. Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2022 vor actualiza previziunile privind PIB-ul şi inflaţia şi se preconizează că vor fi prezentate în luna mai 2022, scrie Agerpres.
Banca Națională se așteaptă la o inflație „de două cifre”
La rândul său, Banca Națională se așteaptă la o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, mai ales din cauza creșterii prețurior la energie în trimestrul al doilea al acestui an. Rata inflației ar urma să ajungă la un nivel de două cifre.
„În luna aprilie a anului curent sau când vor expira măsurile de compensare și plafonare, inflația va depăși probabil 10 la sută, dar nu cu mult, asta este o mențiune importantă - nu cu mult. În schimb - și trebuie spun că operăm în condiții majore de incertitudine -, dacă măsurile de compensare se prelungesc, inflația va rămâne de o cifră. Tot de o cifră va rămâne dacă se găsesc soluții la fel de eficiente precum reducerea taxelor pe energie, pentru că tot o reducere a facturilor ar însemna”, a declarat la Digi24 Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale.
„Important este să spunem că acest puseu inflaționist este indus de șocul prețurilor la energie și că se va disipa în următoarele 12 luni. La fel de important este să spunem că este o evoluție observată în toate țările vecine, nu este nicidecum un fenomen tipic României. Inflația apare la nivel global, trebuie spus foarte clar că peste tot în lume cresc sau urmează să crească dobânzile”, a explicat Cristian Popa.
„Mă uit la problemele de pe partea ofertei, la lanțurile de producție care nu funcționează în termeni optimi și care creează și ele creșteri de costuri, creează probleme pe partea de ofertă, deci cantități mai mici disponibile, cereri în creștere, normal că prețurile cresc atunci când transporturile nu funcționează destul de bine să ne aducă aceste produse pe rafturi”, a spus Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale.
