Cinci descoperiri demne de Nobel care nu au câştigat premiul. Laureații din acest an vor fi anunțați între 7 și 14 octombrie
Cele mai strălucite minţi din domeniul ştiinţei vor deveni cunoscute săptămâna viitoare, atunci când vor fi anunţate Premiile Nobel pentru fizică, chimie şi fiziologie sau medicină, scrie news.ro.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină va fi anunţat luni, urmat de premiul pentru Fizică marţi şi de premiul Nobel pentru Chimie miercuri. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Luni, 14 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.
Premiile, instituite de industriaşul suedez Alfred Nobel în urmă cu mai bine de un secol, celebrează munca revoluţionară a acestora care poate dura zeci de ani.
Este extrem de dificil de prezis cine va câştiga cele mai importante distincţii ştiinţifice. Lista scurtă şi cei care propun rămân secreţi, iar documentele care dezvăluie detaliile procesului de selecţie sunt sigilate pentru 50 de ani.
Iată cinci descoperiri care nu au fost încă premiate la Stockholm.
Primul genom uman
Un candidat adesea discutat pentru Premiul Nobel este cartografierea genomului uman, un proiect îndrăzneţ care a fost lansat în 1990 şi finalizat în 2003, potrivit CNN.
Descifrarea codului genetic al vieţii umane a implicat un consorţiu internaţional de mii de cercetători din Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Germania, Japonia şi China.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Demersul a avut un impact profund asupra biologiei, medicinei şi multor alte domenii. Însă unul dintre motivele pentru care proiectul nu a fost recompensat cu Premiul Nobel este numărul mare de persoane implicate în realizarea sa.
În conformitate cu regulile stabilite de Nobel în testamentul său din 1895, premiile pot onora doar până la trei persoane per premiu - o provocare din ce în ce mai mare, având în vedere natura colaborativă a multor cercetări ştiinţifice.
O revoluţie în tratamentul obezităţii
Dezvoltarea unor medicamente de succes pentru scăderea în greutate care imită un hormon numit glucagon-like peptide 1, sau GLP-1, a zguduit lumea asistenţei medicale în ultimii ani.
Una din opt persoane din lume trăieşte cu obezitate - o cifră care s-a dublat din 1990 - iar medicamentul, care scade glicemia şi reduce pofta de mâncare, are potenţialul de a deschide o nouă eră pentru tratamentul obezităţii şi al afecţiunilor conexe, cum ar fi diabetul de tip 2.
Trei oameni de ştiinţă - Svetlana Mojsov, Dr. Joel Habener şi Lotte Bjerre Knudsen - implicaţi în dezvoltarea medicamentului, cunoscut sub numele de semaglutid, au câştigat premiul Lasker-DeBakey 2024 pentru cercetare medicală clinică, adesea considerat un indicator al faptului că o anumită descoperire sau un anumit om de ştiinţă va câştiga premiul Nobel.
Mojsov, biochimist şi profesor asociat de cercetare la Universitatea Rockefeller, şi Habener, endocrinolog şi profesor de medicină la Harvard Medical School, au contribuit la identificarea şi sintetizarea GLP-1. Knudsen, consilier ştiinţific şef în cercetare şi dezvoltare timpurie la Novo Nordisk, a jucat un rol esenţial în transformarea acestuia într-un medicament eficient care promovează pierderea în greutate şi pe care milioane de oameni îl iau în prezent.
Inteligenţa artificială transformativă
Inteligenţa artificială sau IA transformă viaţa oamenilor într-un ritm fără precedent.
Doar două nume ies în evidenţă, potrivit lui David Pendlebury, şeful departamentului de analiză a cercetării din cadrul Clarivate's Institute for Scientific Information. Pendlebury identifică persoanele „demne de Nobel” analizând frecvenţa cu care colegii cercetători citează lucrările lor ştiinţifice cheie de-a lungul anilor.
Cele două figuri-cheie sunt Demis Hassabis şi John Jumper, inventatorii Google DeepMind ai bazei de date AlphaFold Protein Structure Database - un program AI care decodifică structurile 3D ale proteinelor din secvenţele de aminoacizi, pe care cel puţin 2 milioane de cercetători din întreaga lume l-au utilizat.
AlphaFold acţionează ca un „Google search” pentru structurile proteinelor, oferind acces instantaneu la modelele prezise ale proteinelor, accelerând progresul în biologia fundamentală şi în alte domenii conexe.
De când lucrarea cheie a celor doi a fost publicată în 2021, aceasta a fost citată de peste 13.000 de ori, ceea ce Pendlebury a descris ca fiind un „număr excepţional”. Dintr-un total de 61 de milioane de lucrări ştiinţifice, aproximativ 500 au fost citate de mai mult de 10.000 de ori, a spus el.
Jumper şi Hassabis au câştigat deja premiile Lasker 2023 şi Breakthrough. Un premiu Nobel pentru chimie ar putea fi în viitorul lor, a spus Pendlebury, împreună cu un al treilea cercetător, David Baker, director al Institutului pentru Proiectarea Proteinelor de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington, care a pus bazele AlphaFold.
Înţelegerea microbiomului intestinal
Trilioane de microbi - bacterii, viruşi şi ciuperci - trăiesc pe şi în corpul uman, cunoscuţi sub numele colectiv de microbiomul uman.
Datorită progreselor în secvenţierea genetică din ultimele două decenii, oamenii de ştiinţă au reuşit să înţeleagă mai bine ce fac aceşti microbi, cum vorbesc între ei şi cum interacţionează cu celulele umane, în special în intestin.
Domeniul ar fi trebuit de mult să primească recunoaşterea Nobel, a declarat Pendlebury.
Biologul dr. Jeffrey Gordon, distins cu Premiul dr. Robert J. Glaser la Universitatea Washington din St. Louis, este un pionier în acest domeniu.
Gordon s-a străduit să înţeleagă microbiomul intestinal uman şi modul în care acesta influenţează sănătatea umană, începând cu cercetări de laborator pe şoareci. El a condus lucrările care au arătat că microbiomul intestinal joacă un rol în efectele subnutriţiei asupra sănătăţii, care afectează aproape 200 de milioane de copii la nivel mondial, şi dezvoltă intervenţii alimentare care vizează îmbunătăţirea sănătăţii intestinale.
Gene cauzatoare de cancer
În anii 1970, se înţelegea că uneori cancerul se transmite în familie, însă pentru cancerul de sân nu era luată în considerare nicio susceptibilitate ereditară.
Având o experienţă în cercetarea diferenţelor genetice dintre oameni şi cimpanzei, Mary-Claire King, în prezent profesor de medicină şi ştiinţele genomului la Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington, a adoptat o nouă abordare. Lucrând cu mult înainte ca oamenii de ştiinţă să dispună de orice fel de hartă a genomului uman, King a petrecut 17 ani detectând şi identificând rolul jucat de o mutaţie a genei BRCA1 în cancerul mamar şi ovarian.
Descoperirea a permis efectuarea de teste genetice care pot identifica femeile care prezintă un risc crescut de cancer mamar, precum şi măsurile care trebuie luate pentru a le reduce riscul, cum ar fi depistarea suplimentară şi intervenţiile chirurgicale preventive.
Editor : Ana Petrescu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
