ANALIZĂ. Unire cu restanţe - cum s-a prăbuşit Moldova în 161 de ani
După 161 de ani, cele două zone care formau principatele Moldovei şi al Ţării Românești, sunt acum mai separate ca niciodată, spun analiștii Frames. În unele zone, vorbim de prosperitate. În altele, despre o sărăcie lucie. Bucureştiul şi Ilfovul se afla la un nivel de prosperitate comparabil cu Occidentul, în timp ce judeţele Moldovei au ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.
Dacă privim datele statistice, vedem cum București-Ilfov a realizat anul trecut un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul național de 1.040 de miliarde de lei.
La polul opus, județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț, care formează Regiunea de Nord-Est, au realizat împreună mai putin de jumătate din această sumă - 107,1 miliarde lei. Tendinţa se va menţine şi în acest an, potrivit estimărilor, ba chiar s-ar putea adânci discrepanţele economice.
Cauzele țin în principal de lipsa investiţiilor. Pentru conducerea de la Bucureşti, Moldova nu a părut a fi niciodată o prioritate. Nu au fost direcţionate acolo investiţii, nici nu s-au făcut drumuri moderne, iar administratorii locali au reuşit să se impună cu prea puţine proiecte de succes, şi acelea în oraşele mari.
În anii 90, Moldova devenise polul lohn-ului românesc, dar treptat, pe măsură ce salariul minim a crescut, și aceste business-uri s-au închis, forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară.
Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au văzut și în nivelul scăzut al interesului pentru afaceri. Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Nord-Est se înființau peste 15.000 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate puțin peste 100.000 de societăți active în Moldova, față de peste 220.000 câte erau în Capitală.
De partea cealaltă, Bucureştiul a concentrat cele mai mari investiţii. A atras investitori, politici publice, facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă. Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de nici măcar două miliarde de euro.
Un alt indicator de comparaţie constă în salarii. Acestea indică bunăstarea populaţiei. În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2516 lei.
În același timp, în București, venitul mediu net a ajuns anul trecut la aproape 3.950 lei, cu 1.500 de lei mai mult.
Singurul oraş din Moldova care se apropie timid de Bucureşti este Iaşul. Acolo, salvarea a venit de la mari companii de IT care şi-au dezvoltat centre în zonă. A fost ajutat și de faptul că este un mare centru universitar, cu mii de studenți. Astfel, salariul mediu net a crescut la aproape 3.100 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul. E drept, și Capitala este o insulă de bunăstare în partea aceasta de țară, având în vedere că multe județe din apropiere, precum Giurgiu și Teleorman se află pe ultimele locuri în ceea ce privește calitatea vieții.
Nici zonele din vestul ţării nu o duc foarte bine, sunt doar câteva centre care au adunat investiţii şi s-au dezvoltat, cum ar fi oraşele Cluj, Timiș, Brașov și Sibiu. Restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.
Este deci, nevoie de o nouă unire, a programelor politice şi naţionale. Voinţa politică va cântări greu în acest sens, iar mediul privat nu poate face faţă tuturor provocărilor atât timp cât de la centru nu i se oferă posibilități de dezvoltare.
Redactare G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
