Ziua Imnului Național. Armata organizează ceremonii în întreaga țară
Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită duminică în toate garnizoanele din ţară, informează MApN. România a avut şase cântece care i-au reprezentat identitatea de-a lungul veacurilor.
Ceremonia de la Bucureşti va începe la ora 9:00, în Piaţa Tricolorului, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional. Aceasta va cuprinde un serviciu religios şi un concert susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul", Muzica Militară a Brigăzii 1 Mecanizată "Argedava", Muzica Reprezentativă a Jandarmeriei Române, Ansamblul Artistic "Ciocârlia" al Ministerului Afacerilor Interne şi de un solist de la Ansamblul Artistic al Armatei, informează Agerpres.
Vor fi intonate imnurile naţionale pe care le-a avut ţara noastră de-a lungul timpului - "Trăiască regele", "Zdrobite cătuşe", "Te slăvim, Românie!", "Pe-al nostru steag e scris Unire", "Trei culori", iar spectacolul va fi încheiat prin intonarea Imnului naţional "Deşteaptă-te, române!", în interpretarea baritonului Constantin Ştefan Alexandru, de la Ansamblul Artistic al Armatei.
Citiți și: Restricții de trafic, duminică, în București
Ziua Imnului Naţional al României - "Deşteaptă-te române!", simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 - este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă. "Deşteaptă-te, române!" a fost compus de Anton Pann, iar versurile au fost scrise de poetul Andrei Mureşanu.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
La originea actualului imn naţional al României se află poemul patriotic ''Un răsunet'', scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ''Foaie pentru minte, inimă şi literatură'', pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
''Deşteaptă-te române!'' a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ''Deşteaptă-te române!'' a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ''Deşteaptă-te române!'', acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
