Ungaria este percepută drept cea mai coruptă ţară din UE. România este în top 3
Ungaria este percepută drept cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană, arată cel mai recent studiu realizat de Transparency International. România figurează în top trei al celor mai corupte state UE, alături de Bulgaria, scrie politico.eu.
Studiul a analizat percepţia nivelului de corupţie în sectorul public în 180 de state, folosind un punctaj care pleacă de la zero (foarte corupt) până la 100 (deloc corupt).
Analiza Transparency International acordă Ungariei 42 de puncte, ţara fiind plasată pe locul 77 din cele 180 studiate. De atlfel, Ungaria este sub media mondială, care este de 43 de puncte.
România are 46 de puncte, fiind pe locul 63 la nivel mondial, în timp ce Bulgaria are 43 de puncte, fiind pe locul 72 la nivel mondial.
Danemarca este ţara cu cel mai scăzut nivel perceput de corupţie, cu 90 de puncte, urmată de Finlanda şi Noua Zeelandă (87), Norvegia, Singapore, Suedia, Elveţia, Olanda, Germania, Irlanda şi Luxemburg.
Indexul foloseşte date de la companii şi oameni de afaceri, care descriu relaţia cu statul, dar şi de la instituţii precum Banca Mondială sau Forumul Economic Mondial.
Combaterea corupţiei, progrese mici la nivel mondial
Raportul arată că media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Chiar şi ţările cu un nivel perceput mic de corupție joacă un rol în ameninţările la adresa securităţii internaţionale legate de corupţie, arată raportul. Timp de decenii, astfel de ţări au primit fără probleme bani murdari din străinătate, permiţând acumularea unor averi şi creşterea puterii şi ambiţiilor geopolitice distructive ale celor îmbogăţiţi prin astfel de mijloace.
Statele unde au loc conflicte sau unde drepturile individuale şi politice elementare sunt puternic restricţionate tind să aibă cei mai mici indici. În 2022, ultimele clasate au fost Somalia, Siria şi Sudanul de Sud, iar printre ultimele zece state sunt Venezuela, Yemen, Libia, Coreea de Nord, Haiti, Guineea Ecuatorială şi Burundi.
Cu un punctaj de 28 (locul 137 la nivel mondial), Rusia are unele dintre cele mai slabe rezultate dintre țările încadrate în regiunea Europei de Est, iar invazia acestui stat în Ucraina este "o confirmare sumbră a ameninţării pe care corupţia şi absenţa responsabilităţii în guvernare o reprezintă pentru pace şi securitate", se arată într-un comunicat de presă al Transparency International, care a însoţit raportul
Scorul obţinut de Ucraina este de 33 (locul 116 la nivel mondial) în uşoară creştere faţă de anii trecuţi.
Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state - inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit - au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar.
De exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021.
Comunicatul Transparency International face şi unele recomandări pentru combaterea corupţiei, arătând că această ameninţare la adresa păcii şi a securităţii trebuie să fie una din principalele preocupări ale liderilor politici.
Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile. Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.
Instituţiile anticorupţie şi cele de supraveghere trebuie să dispună de resurse suficiente şi de independenţă în exercitarea atribuţiilor, iar guvernele trebuie să întărească controlul instituţional.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
