Un an de la protestele reprimate violent în 10 august 2018. Ce (NU) s-a schimbat de atunci
Se împlinește un an de când mii de bătrâni, femei și copii au avut de suferit în Piața Victoriei, după ce jandarmii au intrat în forță în oameni, în încercarea de a evacua centrul Capitalei. Patru dosare penale au fost deschise după violențele din 10 august anul trecut. De la acuzații de ultraj, la violența nejustificată a jandarmilor până la tentativa de lovitură de stat - anchetele vizează toate aceste piste. Au trecut 12 luni de la deschiderea investigațiilor și doar două cazuri au ajuns până acum în fața judecătorilor. Este vorba despre 18 huligani, acuzați că au lovit forțele de ordine și că au furat arma unei femei jardarm, bătută de un grup de bărbați din mijlocul cărora a fost scoasă de alți protestatari. Revedem în materialul următor istoria acestor anchete:
Patru dosare penale au fost deschise de procurori după violențele de la protestul diasporei, din 10 august anul trecut. Chiar în acea noapte a pornit ancheta de la Parchetul Militar, pentru investigarea violențelor cărora le-au căzut victime protestatarii.
O lună şi jumătate după demararea cercetărilor. Șeful Jandarmeriei, adjunctul său, comandantul Jandarmeriei Capitalei și un secretar de stat din Interne sunt chemați pe rând, la Parchet, pentru a fi puși sub acuzare.
„Am calitatea deja de suspect pentru infracţiunile pe care dvs deja le cunoașteți. Îmi asum toată acțiunea pentru că a fost bazată pe lege”, declarat Laurențiu Cazan, șeful Jandarmeriei Capitalei, la 21 septembrie 2018.
Sebastian Cucoş, adjunctul Jandarmeriei Române, a rămas o figură celebră la proteste, este cel numit „omul în alb”, care a fost văzut coordonând jandarmii.
- Domnule Cucoş, acuzaţii grave la adresa dvs...
- Vă rog frumos.... Vreau să trec, vă rog frumos.
Un protestatar îi strigă: Mergeți la pușcărie pentru crime împotriva umanității, domnule Cucoş!! Puşcărie!
Ionuţ Sindile, şeful Jandarmeriei Române: „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, cu privire la complicitate la abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă”.
Sute de victime și martori au dat declarații în fața procurorilor. Printre ei, șeful de atunci al partidului de guvernământ. Liviu Dragnea a pus sub semnul întrebării onestitatea protestatarilor și scopul manifestației. El era și cel care a lansat ideea unei tentative de lovitură de stat pe 10 august.
„Am fost citat ca martor în legătură cu afirmațiile privind tentativa de stat. Am fost întrebat dacă am elemente în sprijinul afirmațiilor mele și le-am prezentat procurorului. Jandarmeria, în opinia mea, a acționat legal, în condițile în care acolo au fost niște violențe așa mari”, spunea Liviu Dragnea la 14 septembrie 2018.
O altă anchetă mergea în tandem la Parchetul Capitalei, după ce o femeie jandarm a fost lovită cu pumnii și picioarele și a rămas fără pistol.
Cinci bărbați au fost trimiși între timp în judecată în acest dosar, după ce inițial au fost arestați pentru furtul armei. Ulterior, alți 12 au ajuns și ei în fața judecătorilor pentru că ar fi lovit, în timpul protestului, forțele de ordine.
La nici o săptămână de la protestul diasporei, șeful Jandarmeriei Române, devenit între timp numărul doi, un apropiat al fostului ministru de Interne Carmen Dan, merge la DIICOT și reclamă nici mai mult, nici mai puțin decât tentativa de lovitură de stat.
- Domnule procuror, ne spuneți și nouă despre întâlnirea pe care ați avut-o cu domnul Cucoș, legată de plângerea jandarmeriei?
Felix Bănilă, procuror-șef DIICOT: A depus ca orice cetățean o plângere.
- Este întemeiată?
- Nu pot să fac eu această apreciere. O face procurorul de caz.
La 10 luni de la începutul cercetărilor, procurorul de la DIICOT care s-a ocupat de plângere a cerut dosarul procurorilor militari, pentru studiu. După o săptămână, Parchetul Militar a decis să trimită toată anchetă la Direcția Anti-Mafia.
„Cercetările în dosarul 10 august au stagnat în ultima vreme. Eu, când am venit, m-am întâlnit cu procurorii militari, am avut mai multe întâlniri pe marginea acestui dosar, le-am cerut informări scrise. Eu sper că odată cu clarificarea acestei competenţe, lucrurile să meargă în ritm accelerat.
Cel mai rău lucru pe care poate să-l facă un procuror este să ţină un dosar în nelucrare”, afirma procurorul general interimar Bogdan Licu, la 2 iulie 2019.
DIICOT a decis, după primirea dosarului de la Parchetul Militar, să reunească cele două investigații, care pe viitor vor merge în tantem.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
