Live Text Oficiali ai armatei SUA: Contraofensiva Kievului e „sub așteptări”. Ucrainenii au atacat un pod vital care leagă Crimeea de Herson
Contraofensiva ucraineană, aflată încă într-o fază incipientă, înregistrează puține succese, în timp ce forțele rusești dau dovadă de mai multă „competență”, comparativ cu așteptările evaluărilor occidentale, au declarat pentru CNN oficiali militari americani. Forțele ucrainene au bombardat joi, într-un atac cu rachete, podul Cionhar/Ciongar, strategic pentru armata rusă, care face legătura între peninsula Crimeea și provinica ucraineană Herson, informează oficialii administrației ruse din cele două regiuni aflate sub controlul Moscovei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rusia a încercat să lovească barajul de la Krivoi Rog cu rachete hipersonice Kinjal, spune consilierul lui Zelenski
ACTUALIZARE 22:10 Rusia ia în calcul un atac terorist de amploare în sud-estul Ucrainei pentru a crea o „zonă sanitară” pustie, iar în acest scop a încercat să atace cu rachete hipersonice „Kinjal” barajul de la Krivoi Rog, a declarat joi Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean, citat de publicaţia ucraineană Ekonomiceskaia Pravda.
„Rusia nu este capabilă să păstreze sub control oraşul Energodar pe termen mediu, de aceea are în vedere un atac terorist de amploare la centrala nucleară din Zaporojie pentru a opri contraofensiva ucraineană şi a crea o zonă gri sanitară pustie pentru anii următori, ca parte a unui statu quo teritorial, fără o încetare a focului”, susţine Podoliak într-un mesaj pe Twitter.
„În această strategie intră şi încercările de a lovi cu rachete Kinjal barajul de la Krivoi Rog”, susţine acelaşi consilier prezidenţial.
Potrivit lui Podoliak, forţele ruse ar amplasa noi mine în prezent la centrala nucleară din Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei din primele zile ale invaziei, inclusiv la bazinul de răcire. „Dacă Kremlinul se va decide sau nu pentru un astfel de scenariu, aceasta depinde astăzi numai de reacţia lumii globale. Trebuie trasate linii roşii, iar consecinţele încălcării acestora să fie anunţate. Astăzi! Nu mâine!”, susţine Mihailo Podoliak.
Barajul din Krivoi Rog a fost deja bombardat de forţele ruse în 2022. La mijlocul lunii septembrie, ruşii au lovit barajul şi au avariat două ecluze. Din această cauză, a existat o scurgere de apă de 240 de metri cubi pe secundă. În râul Inguleţ, nivelul apei crescuse atunci cu peste 2 metri. A existat ameninţarea ca două cartiere ale oraşului Krivoi Rog, cu 150.000 de locuitori, să fie acoperite pur şi simplu de ape, aminteşte Ekonomiceskaia Pravda.
Rusia a lansat noaptea trecută rachete de croazieră şi balistice, precum şi drone asupra unor ţinte în Ucraina, provocând pagube în oraşele Odesa şi Krivoi Rog, au declarat oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât trei dintre cele patru drone lansate în atacul din timpul nopţii, care a mai implicat trei rachete hipersonice Kinjal şi trei rachete de croazieră, a anunţat forţele aeriene ucrainene într-un comunicat.
„...Rachetele inamice nu şi-au atins ţintele în regiunea Dnipropetrovsk (din care face parte Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Volodimir Zelenski)... Ocupanţii îşi continuă teroarea împotriva poporului ucrainean, atacând infrastructura critică a Ucrainei”, au indicat forţele aeriene.
În zona Krivoi Rog, o rachetă rusească a avariat nu mai puţin de 10 case, a anunţat administraţia regională, potrivit Reuters.
Ucraina colectează 60 de miliarde de euro pentru reconstrucție la conferința donatorilor de la Londra
ACTUALIZARE 21:50 Ucraina a reuşit să colecteze un sprijin financiar de 60 de miliarde de euro pentru reconstrucţia economiei sale, a declarat ministrul de externe britanic James Cleverly, joi, la finalul conferinţei internaţionale pentru reconstrucţia acestei ţări devastate de război, potrivit AFP.
„Nu ne-am gândit la această conferinţă ca la una de anunţare a contribuţiilor. Totuşi, astăzi, totalizăm anunţuri care însumează 60 de miliarde de euro sprijin pentru Ucraina”, din partea statelor şi organizaţiilor internaţionale pe termen scurt şi mediu, a declarat ministrul în cursul sesiunii de închidere a conferinţei.
Cea mai mare parte din cei 60 de miliarde de euro din angajamente provin dintr-un pachet de ajutor de 50 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană a prevăzut să-l deblocheze până în 2027, aşa cum a anunţat Bruxellesul în ajunul conferinţei.
SUA au anunţat de asemenea un sprijin de 1,3 miliarde de dolari (circa 1,2 miliarde de euro) pentru sectoarele energetic şi infrastructuri. „Începem să reconstruim Ucraina în acest an, nu aşteptăm sfârşitul războiului”, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîgal, mulţumind aliaţilor Kievului pentru sprijinul lor financiar.
El şi-a exprimat satisfacţia că fondurile promise permit Kievului să se apropie de cele 14,1 miliarde de dolari necesari de urgenţă, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale.
Redresarea economiei ucrainene pe termen mediu a fost estimată la peste 400 miliarde de dolari în acest stadiu al conflictului.
Şeful guvernului ucrainean a salutat de asemenea angajamentul „aproape al tuturor participanţilor” în a susţine ideea că Rusia va trebui "să plătească pentru crimele sale şi pentru distrugerile pe care le-a provocat în Ucraina". „Trebuie să finalizăm mecanismul de compensare care ne va permite să utilizăm activele ruseşti îngheţate pentru a reconstrui Ucraina”, a pledat el, în timp ce discuţiile internaţionale se poticnesc încă în ceea ce priveşte cadrul juridic.
Putin a convocat de urgență Consiliul Securității Rusiei, după ce ucrainenii au lovit un pod ce leagă Crimeea de Herson
ACTUALIZARE 19:50 Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat joi, de urgenţă, Consiliul Securităţii Rusiei, care de obicei se reuneşte vineri, după ce Ucraina a lovit un pod important care leagă Crimeea anexată de regiunea Herson, în sudul Ucrainei, ocupată parţial de trupele ruse, relatează The Moscow Times, potrivit Agerpres.
„S-au întâmplat multe evenimente în ultimul timp”, a declarat Putin, adresându-se celor 12 înalţi responsabili din eşalonul de vârf al puterii de la Moscova, între care şefii tuturor instituţiilor de forţă (Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul Federal de Securitate şi Serviciul de Informaţii Externe), şefii ambelor camere ale parlamentului rus, precum şi ministrul de externe Serghei Lavrov, fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi secretarul Consiliului, Nikolai Patruşev.
Preşedintele rus a subliniat că principala temă de discuţii este „situaţia din zona operaţiunii militare speciale”, unde Ucraina a lansat o contraofensivă a cărei ţintă se aşteaptă să fie Crimeea.
Atacurile forţelor ucrainene în noaptea de miercuri spre joi au avariat două poduri la graniţa dintre regiunea Herson (sudul Ucrainei) şi Crimeea, unde se află o mare grupare de trupe ruseşti. În special, cel mai afectat a fost podul Ciongar, ruta cea mai scurtă dinspre Crimeea spre Melitopol şi mai departe spre frontul de sud în regiunile Zaporojie şi Doneţk. De asemenea, forţele ucrainene au lovit şi podul peste Golful Sivaş.
Ministrul apărării, Serghei Şoigu, i-a raportat lui Putin despre situaţia de pe front, indicând că ritmul contraofensivei ucrainene a încetinit în ultimele zile după ce „inamicul a suferit pierderi semnificative”. Iar secretarul Consiliului Securităţii, Nikolai Patruşev, a spus că despre pierderi vin informaţii dispersate, dar că ar fi vorba de „peste 13.000 de soldaţi ucraineni ucişi”. În plus, în perioada 4-21 iunie, forţele ruse au distrus 246 de tancuri ucrainene, inclusiv 13 tancuri occidentale, a spus el.
Tehnica occidentală pe care o primeşte armata ucraineană „nu va influenţa în mod semnificativ cursul acţiunilor militare”, l-a asigurat Şoigu pe Putin, potrivit The Moscow Times. „Nu vedem nicio ameninţare aici, mai ales că formăm intens rezerve”, a spus ministrul apărării rus.
Potrivit lui Serghei Şoigu, 1.336 de persoane se înscriu zilnic pentru serviciul militar cu contract, ceea ce echivalează cu un nou regiment în fiecare zi, iar în total armata a primit 114.000 de noi soldaţi prin contract şi 50.000 de voluntari.
„Către sfârşitul lunii iunie, vom finaliza formarea rezervei pentru armată şi în viitorul foarte apropiat vom finaliza formarea unui corp de armată”, a spus Şoigu, adăugând că cinci regimente au fost deja formate în proporţie de 60%, urmând ca aceste noi unităţi să primească peste 3.000 de echipamente militare în viitorul apropiat.
Putin le-a cerut miniştrilor şi membrilor Consiliului Securităţii Rusiei „să pornească de la faptul că potenţialul ofensiv al Ucrainei nu a fost epuizat deocamdată”. „O serie de rezerve strategice nu au fost încă introduse în luptă şi vă rog să aveţi în vedere acest aspect atunci când vă elaboraţi planurile operaţionale”, le-a recomandat el.
Cu toate acestea, rezervele de personal mobilizat al Ucrainei nu sunt nelimitate, a spus în continuare Putin. „Desigur, se pot furniza echipamente suplimentare. Dar rezerva de mobilizare nu este nelimitată şi se pare că aliaţii occidentali ai Ucrainei au decis să lupte cu Rusia până la ultimul ucrainean”, a afirmat preşedintele rus, citat de RIA Novosti şi Interfax.
Evgheni Prigojin, şeful grupului privat de mercenari Wagner, a acuzat joi conducerea militară de la Moscova că minte şi ascunde situaţia reală de pe frontul în Ucraina, potrivit dpa.
Ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, îi servesc "rahaturi" preşedintelui Vladimir Putin, în speranţa că „minciunile” ar trebui doar să fie suficient de teribile pentru ca preşedintele să le creadă, a declarat Prigojin într-un mesaj audio pe Telegram.
Forţele ucrainene au avut deja succese semnificative, a spus el. „Sunt zone mari pe care le-am pierdut”, afirmă şeful Wagner, potrivit căruia pierderile în rândurile soldaţilor ruşi sunt, de asemenea, mari şi sunt ascunse „probleme colosale”.
Premierul Ucrainei: Contraofensiva „va lua ceva timp”
ACTUALIZARE 19:00 Contraofensiva armatei împotriva forţelor ruse „va lua ceva timp”, a avertizat joi premierul ucrainean Denis Şmîgal, declarându-se totuşi „optimist” în ceea ce priveşte succesul operaţiunii, potrivit France Presse.
„Întreprindem operaţiuni ofensive inteligente şi, din acest motiv, contraofensiva va lua ceva timp”, a declarat Şmîgal într-un briefing de presă la Londra, unde se desfăşoară o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei.
„Contraofensiva este compusă din numeroase operaţiuni militare, dintre care unele sunt ofensive, iar altele defensive”, a detaliat el, adăugând că „din păcate, în timp ce noi pregăteam contraofensiva, ruşii se pregăteau şi ei. Există într-atât de multe câmpuri minate, încât aceasta încetineşte mult avansarea” trupelor noastre, explică premierul ucrainean.
„Luptăm conform regulilor NATO”, a adăugat premierul Şmîgal, afirmând că armata ucraineană nu abandonează „niciun soldat” pe câmpul de luptă, spre deosebire de ruşi, „care nu ţin cont de vieţile umane”.
„Sunt optimist în ceea ce priveşte eliberarea teritoriilor noastre ocupate de Rusia”, a insistat Denis Şmîgal, prezent la Londra de miercuri pentru a convinge investitori străini publici şi privaţi să contribuie la reconstrucţia Ucrainei.
Armata ucraineană a recucerit opt sate şi 113 kilometri pătraţi în cursul contraofensivei în curs, a indicat el. „Este un teritoriu imens”, a apreciat premierul, adăugând că trupele ucrainene au avansat în teritoriul ocupat de Rusia la o distanţă de până la şapte kilometri, potrivit DPA.
„Aşadar, avem rezultate bune”, a afirmat Denis Şmîgal, îndemnând la răbdare. Uneori sunt necesare şi pauze tactice, a spus el. „Dar ar trebui să înţelegem cu toţii că pentru noi este importantă fiecare viaţă, aşa că nu ne vom arunca oamenii în focul acestui război, aşa cum o fac ruşii”, a insistat premierul ucrainean.
Reprezentanți de rang înalt UE și NATO cred că războiul se întinde până în 2024: „Rusia poate pierde mii de soldați fără să clipească”
ACTUALIZARE 18:50 Războiul din Ucraina s-ar putea prelungi și ar putea să dureze și în anul 2024, sunt de părere reprezentanți de rang înalt ai NATO și Uniunii Europene din domeniile externelor și securității. Javier Colomina, adjunct pentru afaceri politice și politica de securitate al secretarului general al NATO, spune că următoarele șase luni vor fi decisive în ce privește durata războiului.
Conform lui Colomina, încheierea conflictului este dificilă însă pentru că Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde „sute de mii de soldaţi fără să clipească”, conform agenției EFE, citată de Agerpres.
Rusia pierde 1,7 soldaţi pentru fiecare soldat ucrainean şi „nu are nicio problemă” cu 2.000 de pierderi de militari pe zi, pentru că aşa a tratat conflictele de-a lungul istoriei, aşa cum a făcut-o în cel de-Al Doilea Război Mondial şi înainte.
Potrivit lui Colomina, s-a crezut că societatea rusă, la un moment dat, se va simţi inconfortabil în legătură cu mobilizarea trupelor, dar Vladimir Putin nu s-a atins de unele pături sociale precum studenţii sau clasele de mijloc şi bogate. În consecinţă, a subliniat oficialul NATO, 70% din societatea rusă susţine invazia Kremlinului. El a remarcat că deşi unele dintre noile arme anunţate de Putin s-au dovedit nereuşite, Rusia dispune de un arsenal nuclear „brutal”.
Citește continuarea AICI
Prigojin: „Un gunoi total este pus pe biroul lui Putin. Șoigu și Gherasimov îi ascund pierderile reale”
ACTUALIZARE 18:30 Șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a continuat joi atacurile la adresa conducerii militare a Rusiei. Acesta îi acuză pe Șoigu și pe Gherasimov că îl mint pe Putin și poporul rus cu privire la amploarea pierderilor și eșecurilor Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.
Prigojin, a cărei armată privată Wagner a condus luna trecută capturarea de către Rusia a orașului ucrainean Bahmut, se opune ordinului ca grupuri de mercenari să semneze contracte cu Ministerul Apărării înainte de 1 iulie.
Prigojin spune despre mercenarii săi că sunt cea mai eficientă forță de luptă a Rusiei și s-a bucurat de o libertate neobișnuită de a critica public Moscova.
Într-o serie de mesaje audio transmise în ultimele zile, Prigojin i-a atacat din nou pe ministrul Apărării Serghei Șoigu, un apropiat al lui Putin, și pe Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, acuzându-i că îi ascund lui Putin „pierderile foarte grave ale Rusiei pe front”. „Un gunoi total este pus pe biroul președintelui.
Șoigu și Gherasimov au o abordare simplă. Minciuna trebuie să fie monstruoasă pentru ca oamenii să o creadă. Asta fac ei”, a spus Prigojin într-un mesaj.
Citește continuarea AICI
SUA: Rușii se apără bine, ucrainenii își adaptează tacticile din mers
ACTUALIZARE 16:45 „Contraofensiva (ucraineană) nu a răspuns așteptărilor pe niciun front”, a declarat un oficial militar american pentru CNN.
Astfel, liniile defensive rusești s-au dovedit a fi bine fortificate, ceea ce a făcut dificilă crearea unei breșe din partea trupelor ucrainene. În plus, rușii au reușit să stopeze înaintarea blindatelor ucrainene cu ajutorul rachetelor și minelor antitanc și au folosit, de asemenea, forțele aeriene într-un mod mai eficient.
Forțele ucrainene se dovedesc a fi „vulnerabile” în fața câmpurilor de mine și a militarilor ruși, care reușsesc să se apere în mod „eficient”.
Cu toate acestea, oficialii militari americani au precizat că actuala contraofensivă se află încă în faza sa incipientă și că Statele Unite și aliații SUA din NATO „rămân optimiști” în ceea ce privește capacitatea forțelor ucrainene de a obține câștiguri teritoriale în timp. SUA au de așteptat până în iulie pentru o evaluare deplină a progresului contraofensivei declanșate de forțele Kievului în sudul și sud-estul Ucrainei.
Totodată, experții militari americani notează că forțele ucrainene au reușit și ele să se adapteze din mers la tacticile și apărarea rușilor din zonă.
„Poarta spre Crimeea”, bombardată de ucraineni cu rachete britanice Storm Shadow
Conform guvernatorului rus din Herson, Vladimir Saldo, ucrainenii au atacat podul Ciongar, cunoscut drept „poarta spre Crimeea”, cu rachete Storm Shadow, care au rază de acțiune de peste 250 de kilometri, livrate recent de Marea Britanie Ucrainei. Traficul rutier a fost redirecționat și nu au fost raportate victime.
„Poarta spre Crimeea”, este unul dintre cele câteva poduri care leagă Crimeea - anexată de Rusia în 2014 - de continent. Podurile oferă o alternativă pentru conectarea istmului peninsulei, o fâşie îngustă de pământ, de continent, informează Agerpres.
Rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune „de peste 250 de kilometri”, conform producătorului MBDA, cu mult peste cea de 80-90 de kilometri ale lansatoarelor de rachete Himars, folosite intensiv de forțele ucrainene, informează The Guardian. Racheta e dezvoltată în comun de Marea Britanie şi Franţa și este, de regulă, lansată din aer.
Potrtivit producătorului MBDA, racheta este concepută pentru atacuri împotriva unor ţinte dificile, cum ar fi buncărele şi infrastructura-cheie
Marea Britanie a confirmat luna trecută livrarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, ceea ce va permite armatei ucrainene să lovească depozite de muniţii, concentrări de trupe ruseşti sau depozite combustibil aflate mult în spatele liniei frontului.
„Sunt rachete cu rază lungă de acţiune, convenţionale şi de precizie”, a declarat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace. „Nu vom sta pur şi simplu de-o parte în timp ce Rusia ucide civili”, a motivat el decizia guvernului de la Londra.
Rachetele Storm Shadow sunt în prezent armele occidentale cu cea mai mare rază de acţiune din arsenalul armatei ucrainene.
În luna octombrie 2022, podul Kerci - care leagă Crimeea de Rusia continentală - a fost de asemenea aruncat în aer de forțele ucrainene, dar în acest caz a fost vorba despre un atac cu drone navale kamikaze.
Editor : M.L.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
