SUA și China au cele mai mari cheltuieli militare. Bugetele pentru înarmare au crescut în întreaga lume

Potrivit noului raport al Institutului pentru Cercetare în domeniul Păcii (SIPRI), sumele alocate apărării au crescut în întreaga lume - printre altele, şi în România, care e pe locul 40 la nivel mondial. Cheltuielile militare au ajuns la nivel global la 1.822 de miliarde de dolari în 2018. E vorba de o creştere de 2,6% faţă de anul precedent.

SUA conduce clasamentul statelor cu cele mai ridicate cheltuieli pentru apărare, înregistrând o creştere de 4,6% faţă de 2017. Cercetătorul Nan Tian de la SIPRI a declarat pentru DW că e vorba de prima creştere de aceste dimensiuni din "ultimii şapte ani" şi că se estimează o creştere considerabilă în deceniile următoare.   

"Americanii au început să implementeze un nou program de modernizare a armatei care va începe în 2019 sau 2020", explică Nan Tian, care conduce proiectul SIPRI privind cheltuielile militare. "Costurile pentru acesta vor ajunge cam pe la 1,8 miliarde de dolari în cursul următorilor 20 de ani. E o sumă foarte mare, alocată pentru diverse arme, de la cele convenţionale la cele nucleare."

Germania sub presiune   

Germania e în topul celor 10 ţări cu cele mai ridicate cheltuieli militare, alocând anul trecut 1,2% din PIB pentru apărare - fără a ajunge însă la obiectivul NATO de 2% din PIB, în ciuda presiunilor din partea Washingtonului.

Au existat semnale de la Berlin că Germania are intenţia de a atinge acest obiectiv în 2024, anul în care statele membre NATO şi-au propus să ajungă la cele două procente. Dar mulţi germani se opun unei creşteri semnificative a cheltuielilor militare.

Potrivit sondajului DeutschlandTrend din această lună, 53% dintre germanii chestionaţi au declarat că nu sunt de acord cu creşterea bugetului alocat apărării la 2 procente din PIB, comparativ cu 43% care s-au pronunţat în favoarea unei astfel de măsuri.

Şi Franţa, şi Marea Britanie ocupă locuri fruntașe în clasamentul publicat de SIPRI, dar guvernul de la Paris nu a atins obiectivul de 2 procente al alianţei NATO.

Rusia rămâne în urmă

Rusia, una dintre ţările cu cele mai ridicate cheltuieli militare, a scăzut de pe locul patru pe locul şase la nivel mondial în clasamentul SIPRI pe 2018. "E vorba de o scădere de 3,5 la sută în 2018, la care s-a ajuns însă din cauza inflaţiei (din Rusia)", spune Nan Tian de la SIPRI. "La nivel nominal, cheltuielile au rămas constante între 2017 şi 2018."

Anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi acţiunile Moscovei în Ucraina au dus la o creştere a cheltuielilor de apărare în mai multe ţări din estul Europei. Ucraina a alocat 4,8 miliarde de dolari pentru apărare anul trecut, ceea ce reprezintă o creştere de 21 la sută.

România, Polonia, Lituania, Letonia şi Bulgaria au cheltuit mai mult pentru apărare în 2018 decât în anul precedent, iar îngrijorarea privind ameninţările din partea Rusiei a crescut în întreaga regiune. România e pe locul 40 la nivel mondial în 2018 (în 2017 a fost pe locul 46), cu 4,6 miliarde de dolari alocaţi apărării, adică 1,9 la sută din PIB, aproape de obiectivul NATO de 2 la sută.

Tehnologii militare noi 

China - pe locul doi la nivel mondial în privinţa cheltuielilor militare - a alocat peste 250 de miliarde de dolari modernizării armatei în ultimul deceniu, înregistrând o creştere de 83 la sută în această perioadă. 

"China nu vrea ca SUA să fie atât de aproape de vecinii ei sau de regiune în general - există tensiuni semnificative între aceste două puteri majore", spune Nan Tian. "Nu aş vorbi chiar despre o cursă a înarmării. Se poate spune, mai degrabă, că aceste ţări se înarmează tot mai des cu arme noi, îmbunătăţite şi mai eficiente, iar acestea sunt adesea foarte scumpe." 

În martie, SIPRI a atras atenţia - alături de Ministerul federal de Externe - asupra evoluţiilor îngrijorătoare din domeniul tehnologiilor militare, cum ar fi sistemele autonome letale, războiul cibernetic şi armele biologice.

"În ziua de azi, ne confruntăm cu o nouă frontieră. În era digitală, tehnologia avansează cu viteza luminii - cu repercusiuni majore, fără precedent, asupra prezentului, dar şi asupra conflictelor şi războaielor viitoare", a spus ministrul german de externe, Heiko Maas. "Trebuie să fim prevăzători şi să începem de acum să ne gândim la urmări." 

Sursa: Deutche Welle