STUDIU. 2 din 10 români distribuie știri false. Cum este perceput fenomenul fake news

Aproape jumătate dintre români consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile. Pe de altă parte, 2 din 10 români distribuie știri false pe rețelele de socializare, arată un studiu realizat în campania electorală de Novel Research pentru MediaStandard.ro.

Principala sursă de informare pentru români este televiziunea, mai ales pentru grupa de vârstă 65+ (64,6%), în timp ce site-urile sau aplicațiile de știri și social media se clasează pe locul doi, respectiv trei. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani preferă să citească știri de pe rețelele de socializare, în timp ce grupa 46-64 folosește într-o proporție mai mare platformele speciale pentru știri.

Interesul pentru cititul știrilor din social media este mai mic în rândul tinerilor decât în rândul vârstinicilor. Persoanele cu educație superioară și cele ce lucrează în mediul public arată, de asemenea, o frecvență mai ridicată de informare în mediul online, potrivit studiului.

Fenomenul fake news, considerat mai periculos decât terorismul

În ceea ce privește pericolul prezentat de către fake news, acesta a fost comparat cu alte două fenomene extreme, dar care diferă în intensitate: terorismul și criminalitatea. 55% din respondenți consideră că dezinformarea din media este o problemă foarte mare pentru România, pe când terorismul a obținut doar 21%. Criminalitatea, pe de altă parte, se situează ceva mai sus, cu 66%. Pe primele trei locuri se află sistemul de sănătate (80.7%), justiția și statul de drept (72.2%) și poluarea (69.5%). Grupa cea mai îngrijorată privind fenomenul dezinformării este cea cu vârste cuprinse între 45-64. Cei mai puțin îngrijorați sunt tinerii (47.9%), conform studiului.

49% dintre respondenți consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce aproximativ 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile. Totuși, 28,4% consideră că „știrile false pot manipula opiniile jurnaliștilor, politicienilor și a altor persoane”, se arată în studiu.

Respondenții studiului s-au declarat în proporție de 27.8% foarte încrezători în abilitățile lor de a recunoaște știrile false și 60% oarecum încrezători. Totodată, numărul persoanelor ce au raportat/comentat știri false și care nu au dat vreodată like sau share este unul mic, de doar 8.2%. În schimb, se remarcă un număr mare de pasivi – care nu au reacționat în niciun fel la știri false (44.9%) și de bivalenți – care au distribuit știri false, dar le-au și raportat (42.6%). Persoanele care promovează conținut cu caracter manipulator reprezintă 4.3% din cei intervievați.

2 din 10 români obișnuiesc să distribuie știri false, însă cifrele reale ar putea să fie mult mai mari, întrucât respondenții s-au autoapreciat, remarcă autorii studiului.

Care este efectul perceput al fenomenului fake news

Românii consideră că cea mai bună metodă pentru a combate fenomenul dezinformării este de a realiza campanii de informare a populatiei cu privire la efectele și metodele de combatere a influenței știrilor false (41.4%).

Pentru 15% din populație, știrile false reprezintă o amenințare mică, la fel și rețelele de socializare. Grupa de vârstă cea mai mică (18-29 de ani) – incluzând persoane fără ocupație și cu educație mai degrabă sub medie – este reprezentantă pentru acest grup, dominat de nevoia de libertate.

Segmentul de populație predominant vârstnic (20%) – de peste 65 de ani ani, pensionari și persoane cu educație medie – asociază fake news-urile cu manipularea populației, a jurnaliștilor, politicienilor și persoanelor de decizie și consideră că fenomenul reprezintă o amenințare la adresa democrației. Persoanele din acest segment resimt o nevoie de implicare a statului, care să cenzureze știrile false.

Segmentul cel mai mare (36% din populatie) – reprezentant în principal de grupa de vârstă 30-44 ani – este singurul segment care s-a declarat împotriva social media (67% consideră rețelele sociale o amenințare) și poate fi caracterizat cel mai bine printr-o reacție anti-sistem. Reactia acestora la stirile false este mai degrabă una pasivă, considerând că știrile false sunt doar un pretext pentru a-i decredibiliza pe cei care critică sistemul, iar statul trebuie să se schimbe, să prevină apariția fenomenului, potrivit studiului.

Un procent de 30% din populație, reprezentat în principal de grupa de vârstă 45-64 ani, poate fi caracterizt prin nevoie de libertate și responsabilitate socială. Este segmentul care resimte cel mai puternic amenințarea știrilor false asupra democrației, prin manipularea populației, a jurnalistilor, politicienilor și persoanelor de decizie. Sunt adepții neimplicării statului, întrucât o astfel de implicare este asociată cu cenzura, însă consideră că incriminarea celor ce inițiază știri false, alături de jurnalismul transparent și campaniile de informare publică ar fi cele mai eficiente metode.

Studiul a fost realizat în perioada 30 octombrie – 5 Noiembrie, pe un eșantion de 1012 respondenți, prin metoda CAWI.

Citiți studiul integral pe MediaStandard.ro.