Spovedania unui preot ateu

Preot ortodox de 11 ani, doctor în teologie, traducător publicat de Patriarhia Ortodoxă Română, Ion Aion a renunţat la veştmintele bisericeşti, şi-a dat demisia din preoţie şi s-a hotărât să vorbească, potrivit Curtea Veche. 

Într-o carte intitulată simbolic "Spovedaniile unui preot ateu", publicată la editura Curtea Veche, Ion Aion povestește cu umor și har despre începuturile sale în preoție, vorbind pe șleau despre superstiții, dogme, datini și credințe. 

"De mulți ani port haina preoției. Am slujit atâtea Învieri, an de an, și atâtea morți, mult mai multe, ori de câte ori s‑a ivit prilejul. Am văzut atâtea nașteri și decese, atâtea vieți… atâtea suflete pe dinăuntru, din scaunul spovedaniei, acolo unde mii de oameni, de‑a lungul vremii, mi‑au arătat gândurile lor, îndoielile, neputințele, durerile, dar mai ales toate mizeriile ascunse în viscerele lumii. Când m‑am hirotonit eram doar un copil. După primele spovedanii, m‑am maturizat. După primele înmormântări, m‑am abrutizat. După atâtea slujbe, m‑am plictisit… de moarte… M‑am săturat de studiul ăsta antropologic al omului religios. Cândva m‑a fascinat, dar acum, că am văzut prea mult…", scrie Ion Aion în cartea sa.

"În urmă cu doar o lună, aveam tot ce-și putea dori un om, mai puțin un lucru... Aveam liniște în familie, aveam o familie... Un job respectabil, de vreme ce oamenii se închinau în jurul meu și îmi sărutau mâinile. Ți s-a întâmplat vreodată? Ce experiență de viață! Eram preot ortodox exact în locul potrivit pe lumea asta – în țara unde Biserica mea se mândrea cu televiziune, politicieni servili, cea mai mare catedrală a secolului 21 etc. Iar eu, doar pe puterile mele, răzbisem în branșă ca nimeni altul: primul la doctorat, studii, conferințe, publicații, parohie în buricul târgului, tot ce se putea obține în domeniu. Bașca aveam și un job secret (o mică evadare), deloc de neglijat: manageriam un distins complex turistic. Și-ncă altele, aparținându-mi atunci, iar astăzi nu. În urmă cu doar o lună, aveam totul, mai puțin un lucru... pe care l-am câștigat între timp, achitând însă un preț uriaș. Câți își mai pretind acest lucru? Și mai merită astăzi? Să fii sincer cu tine"

Spovedania unui preot ateu este o meditaţie provocatoare pe tema condiţiei umane, dar şi o căutare a divinului, a credinţei, dincolo de superstiţii, dincolo de dogme, dincolo de orice religie instituţionalizată. Născută dintr-o experienţă directă de viață, tragică şi tulburătoare, cartea refuză resemnarea şi postulează o încredere reînnoită în umanitate.