Știi ce mănânci? | Fructele si legumele din import, cocktail-uri de pesticide
Goana după o alimentaţie sănătoasă ne expune la riscuri. Un paradox care descrie piaţa românească de fructe şi legume. Fără să ştie, de multe ori, consumatorii pun în farfurie un cocktail de chimicale. Hipermarketurile sunt pline de produse din import, o piaţă pe care organele de control se chinuie să o ţină în frâu, ca să-i ferească pe oameni de legumele şi fructele tratate în exces. Instituţiile de control fac cu greu faţă miilor de tone de fructe şi legume care intră zilnic în ţară. Iar multe dintre ele crescute cu pesticide peste limita admisă. Specialiştii au dezvăluit pentru Digi24 modul în care sunt obţinute acestea, în adevărate laboratoare, necunoscute consumatorilor români.
Primul episod al campaniei Digi24 despre calitatea legumelor şi fructelor se concentrează asupra produselor din import.
La ora 6 dimineaţa, 40 de maşini de la Antifraudă, însoţite de jandarmi, descind într-o piaţă din Capitală unde se vând engros fructe şi legume. Este unul dintre cele mai mari controale pe care inspectorii Fiscului le fac în acest an.
Cătălin Bălan, jurnalist Digi24: După ce inspectorii antifraudă au intrat în piaţă, locul a devenit pustiu. Zeci de comercianţi şi-au abandonat marfa aici!
Sute de tone de fructe şi legume din import sunt vândute pe piaţa neagră, prin firme fantomă. De multe ori, acestea ajung la consumatori cu numele de produse româneşti. Pericolul este însă uriaş: odată cu evitarea taxării, această marfă nu prezintă nicio garanţie privind calitatea, spun autorităţile.
Anul trecut, inspectorii antifraudă au controlat peste 1.500 de comercianţi de legume şi fructe, care au fost amendaţi cu aproximativ 8,4 milioane de lei. De la începutul lui 2018, numărul comercianţilor verificaţi a depăşit cifra de 1000, iar amenzile sunt de 4,6 milioane de lei.
Comerciant: Eu lucrez, eu car legume şi fructe. Ştii cât stau? Le pui la geam şi dacă nu stau două luni de zile... la geam, unde bate soarele! Sunt roşii aici turceşti care stau trei săptămâni, frate! Frăţică, ţi-am zis: nu contează, că la turci sunt pline cu toate pesticidele de pe lume.
Comerciant: Mi-e şi frică să pun pe piaţă de alea!
Comerciant: Nu neapărat, că nu tu eşti de vină. Tu eşti vânzător, trebuie să scrii acolo: roşie turcească. Eu aduc 10-20 de tone de marfă pe zi aici. Vrei să-ţi spun ceva? În afară de marfa de sezon care iese trufanda, tot e marfă veche!
În Biroul vamal din Bucureşti sunt verificate camioanele care aduc marfă din spaţiul extracomunitar.
Inspectorii de la Direcţia Sanitar Veterinară adună probe pentru a testa dacă produsele sunt contaminate cu pesticide.
Cătălin Popa, inspector DSVSA Bucureşti: Transportul conţine 17,8 tone de lămâi.
Reporter: Unde va merge? În ce localitate?
Cătălin Popa: În zona Afumaţi!
20 de lămâi sunt alese din zone diferite ale transportului, iar inspectorii sigilează două tipuri de probe: cea care merge în laborator şi cea folosită în situaţia în care rezultatele testului sunt contestate.
Între 26 şi 30% din probele selectate în ultimii 4 ani au reziduuri de pesticide, dar nu peste limita admisa. Printre cele mai contaminate produse sunt grepfruturile şi lămâile, adică exact conţinutul transportul filmat. Cu toate astea, noţiunea de limită maximă admisă ar trebui, cel puţin teoretic, să îi liniştească pe consumatori: mai putin de 1% din transporturile verificate au depăsit nivelul de pesticide permis. În acest caz, rodiile, ardeiul dulce şi merele sunt cel mai frecvent contaminate.
Reporter: Cum se face că toate rezultatele de laborator, în mare parte, la produsele de import sunt excelente. Adică avem foarte puţine produse de import în afara normelor?
Costel Vânătorul, cercetător Staţiunea pentru Legumicultură Buzău: Eu mă îndoiesc puţin în ce priveşte aceste analize de laborator, sunt reţinut în autenticitatea rezultatelor. Anormalul să devină normal! Când un fruct stă cu lunile în raft, trebuie să înţelegem că acolo se întâmplă ceva!
Costel Vânătorul este unul dintre cei mai mari specialişti români în ştiinţe agricole. Cercetător al Staţiunii legumicole din Buzău şi membru al Academiei, descrie modul în care se produc legumele de import, la scară industrială.
Costel Vânătorul, cercetător Staţiunea pentru Legumicultură Buzău: Sunt în nişte vase de vegetaţie, să spunem aşa, nişte ghivece şi la fiecare ghiveci găsim o perfuzie care este racordată la nişte bazine în care se dizolvă substanţele acestea chimice şi, prin intermediul acelor perfuzii, substanţele ajung la rădăcina plantei, nu mai au nevoie de sol. Practic, stau într-un suport inert şi în substanţele acelea de nutriţie. Vorbim de o chimizare totală. Acolo vorbim de o substanţă de sinteză, deşi sunt vândute ca fiind sănătoase, că sunt cultivate în medii sterile. Aşa este, pentru că acolo nu au probleme cu boli, cu dăunători, pentru că totul este sterilizat, controlat de calculator, dar mă îndoiesc de calitatea lor. Dacă aceste tomate nu sunt cultivate pe sol, nu s-au respectat tehnologiile de cultură, s-au aplicat substanţe chimice în exces, automat vorbim de o tomată-pericol, nu una care să aibă virtuţi alimentare şi medicinale.
Producţia obţinută prin introducerea acestor gene de rezistenţă este mult mai mare decât în cazul celei convenţionale. De exemplu, dintr-un hectar cultivat cu tomate se pot obţine şi 800 de tone, faţă de numai 50 de tone în cazul roşiilor cultivate pe pământ. Începând cu anii 70, olandezii au fost primii care au produs tomate la scară industrială folosind vata minerală în loc de pământ.
Autoritatea Sanitară Veterinară a făcut inventarul chimicalelor întâlnite cel mai des în alimentele importate. Datele arată că Turcia livrează cele mai multe legume şi fructe cu pesticide. Zeci de tone de dovlecei, cireşe, castraveţi sau lămâi au fost deja retrase şi distruse. Magazinele abundă însă de marfă importată.
Cătălin Bălan, reporter Digi24: Haideţi să vedem care este provenienţa fructelor şi legumelor în unul dintre cele mai mari hipermarketuri din Bucureşti. Bineînţeles că pepenii sunt din Iran şi din Turcia, aici avem caise din Turcia, piersici tot din Turcia, din Africa de Sud avem pere, dar şi din Chile, Italia, şi chiar China. Iar pe această parte avem nu mai puţin de 11 sortimente de mere, toate provin din Italia. Şi legumele de aici provin din import. Spre exemplu avem cartofi albi din Olanda, acelti morcovi sunt din Serbia importaţi, tot din Olanda avem ceapă galbenă, iar aceşti cartofi sunt din Grecia. Singurul raft unde produsele sunt în majoritate autohtone este cel de verdeţuri, dar şi aici avem surprize. Spre exemplu acest praz provine din Olanda. La acest stand avem nu mai puţin de 14 sortimente de roşii, dintre care doar trei provin din România, iar preţurile sunt net în favoarea importurilor. Spre exemplu, roşiile din Italia sau din Turcia sunt aproape la jumătate de preţ faţă de cele din ţara noastră. În concluzie, în această piaţă pe care o vedeţi sunt nu mai puţin de 170 de sortimente de fructe, legume şi de verdeţuri dintre care 140 provin din import, însă nu numai din ţări europene, ci şi din ţări foarte exotice cum ar fi Statele Unite, India sau Africa de Sud.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: Dacă se aleg mereu produse de import, pe rafturile respective tot de import se vor aduce pentru că e firesc ca un comerciant să urmărească gustul consumatorului, iar consumatorul este cel care decide.
Românii consumă peste jumătate de milion de tone de legume din import. Numai roşiile reprezintă 76.000 de tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Pe de altă parte, anul trecut, românii au consumat mai multe fructe din import decât din producţia locală, merele fiind printre cele mai căutate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
