SFÂNTA PARASCHEVA. Procesiune pe străzile oraşului cu racla cu fostele veşminte ale Cuvioasei Parascheva
SFÂNTA PARASCHEVA. Condus de şapte preoţi din judeţul Vaslui, convoiul a pornit de la Biserica "Sfânta Parascheva” din municipiu pe un traseu care a cuprins o serie de artere importante din municipiu, respectiv străzile Traian, Donici şi Mihail Kogălniceanu, traseul fiind scurtat faţă de anii din urmă din cauza lucrărilor de reabilitare ale infrastructurii oraşului, scrie mediafax.ro.
SFÂNTA PARASCHEVA. Cei peste 400 de credincioşi care au participat la procesiune au fost supravegheaţi de către poliţişti şi jandarmi, care au blocat circulaţia rutieră pe străzile pe unde s-a deplasat convoiul, timp de aproape două ore, fiind prevenite şi incidentele care ar fi putut să apară.
SFÂNTA PARASCHEVA. "Această procesiune este ceva deosebit în fiecare an. Ne-au fost dăruite veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva pentru a avea o bucurie din care trebuie să gustăm cu toţii.
SFÂNTA PARASCHEVA. Procesiunea s-a încheiat cu o slujbă religioasă ţinută de 15 preoţi, fostele veşminte ale sfintei şi icoana fiind depuse la biserica din Vaslui care poartă numele ocrotitoarei Moldovei pentru ca oamenii să se poată ruga şi mâine (n.r.-marţi) pentru sănătate şi iertarea păcatelor”, a declarat, luni, preotul paroh al Bisericii „Cuvioasa Parascheva”, Neculai Bădărău.
SFÂNTA PARASCHEVA. Veşmintele din racla care s-a aflat în procesiune prin municipiul Vaslui sunt cele cu care a fost îmbrăcată, până în urmă cu aproximativ o sută de ani, Cuvioasa Parascheva, sfânta ale cărei moaşte sunt la catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei din Iaşi. Racla a fost oferită Bisericii "Sfânta Parascheva” din Vaslui în urmă cu câţiva ani de către mitropolie şi de atunci, în fiecare an, în preziua Sfintei Parascheva, sunt scoase în procesiune pe străzile din Vaslui.
SFÂNTA PARASCHEVA,OBICEIURI ȘI TRADIȚII. Ce nu ai voie să faci de SFÂNTA PARASCHEVA?
SFÂNTA PARASCHEVA, OBICEIURI ȘI TRADIȚII Marţi, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe SFÂNTA PARASCHEVA, protectoarea Moldovei. Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.
SFÂNTA PARASCHEVA Şi în mitologia românească, “Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate, scrie crestinortodox.ro.
Pelerinajul la moaştele Cuvioasei Parascheva, imortalizat cu telefoane inteligente
SFÂNTA PARASCHEVA s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Instanbul-ul de astăzi). Se spune că, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele sale săracilor.
SFÂNTA PARASCHEVA a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când unor creştini li s-a arătat în vis sfânta care le-a zis să-i dezgroape osemintele pământeşti. De atunci, moaştele au fost puse la loc de cinste în diferite biserici şi catedrale, iar în prezent se află la Catedrala Ortodoxă din Iaşi.
SFÂNTA PARASCHEVA Tradiţii şi obiceiuri care se ţin în această zi
În popor, SFÂNTA PARASCHEVA este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.
De SFÂNTA PARASCHEVA nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
În tradiţie, se spune că de SFÂNTA PARASCHEVA fetele care cos şi care spală vor rămâne nemăritate.
Programul Sărbătorii Sfintei Parascheva 2014
De SFÂNTA PARASCHEVA Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.
Tot în ziua de SFÂNTA PARASCHEVA, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Numită “luminătoarea casnică a Moldovei”, SFÂNTA PARASCHEVA este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de SFÂNTA PARASCHEVA, astfel că, în popor se credea că aceasta ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.
Fie că vorbim de SFÂNTA PARASCHEVA făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că, an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
