Video Sendvișul, scump pentru elevi: „Pachețel, mai pe sărăcie. Care nu au, se cunosc după față, sunt triști. Așteaptă să treacă pauza”
Masa caldă în școli rămâne un vis frumos. După 7 ani de când a fost lansat programul, masa caldă se servește doar în 450 de școli. Ce primesc, de fapt, elevii este un sendviș rece. Ceea ce e mai mult decât nimic, o spun chiar dascălii. Deși școala a început, birocrația întârzie atât „Masa caldă”, cât și „Cornul și laptele”, astfel că elevii mai au de așteptat până să primească alimentele.
Suntem la Școala Gimnazială din comuna Isvoarele, județul Giurgiu. În câteva minute sună clopoțelul pentru pauză, iar elevii pot scoate din ghiozdan pachetul pregătit de dimineață de părinți. 81 de copii învață aici, dar nu toți au un sendviș de acasă. Unii vor aștepta doar să treacă pauză. Școala nu a fost cuprinsă în programul pilot „Masa caldă”.
Angela Badea, directoare Școala Gimnazială Isvoarele: Pachețele, așa mai pe sărăcie. Să nu vă gândiți că mănâncă nu știu ce șuncă.
Angela Badea este învățătoare și directoarea școlii. Povestește că nu de puține ori, profesorii au venit cu mâncare de acasă pentru a potoli foamea copiilor.
Reporter Digi24: Se întâmplă să vină copiii flămânzi la școală?
Angela Badea, directoare Școala Gimnazială Isvoarele: Se întâmplă, din păcate. Le-am mai cumpărat și noi câte ceva, le mai aducem de acasă. Se cunosc după față. Pentru că sunt triști, se uită la cei care au, copiii mai dau, dar în general cred că nici părinții nu sunt de acord să cumpere mâncare pentru alții.
Mădălina Mircea, mama unui elev: Să te uiți în gura altuia care are și tu nu ai... ca copil te simți prost. Se uită, se uită și așteaptă.
Pentru unii elevi sunt zile în care prima masă sunt cornul și laptele
Pentru unii elevi sunt zile în care prima masă sunt cornul și laptele primite la școală. Unii trec de rușine și cer din pachetul colegului de clasă.
Elev: Eeh, păi, nu ieșim pe hol că ne iau ăia mai mari.
Reporter Digi24: Vă iau băieții mai mari sendvișurile?
Elev: Da, da, dar eu nu le dau. Când cere, „dă și mie un pic din sendviș”, eu îi dau atâta...
Reporter Digi24: Îți cer pentru că ei nu au de acasă.
Elev: Unii da, unii da.
Reporter Digi24: Ce pachețel ți-a pus de dimineață mama ta?
Elev: Păi, mi-a pus un ștrudel și două sendvișuri.
Reporter Digi24: S-a întâmplat vreodată să nu îți pună pachet la școală?
Elev: Da. Da.
Reporter Digi24: S-a întâmplat de multe ori?
Elev: Nu.
Reporter Digi24: Și ce faci în zilele în care nu ai pachețel?
Elev: Stau. Mănânc ce am. Mănânc ce ne dă în pauza mare, corn și lapte.
Ar mânca o „ciorbică”, sau „ce consideră doamnele că e bine pentru noi”
15 lei alocă statul pentru masa unui copil. Iar normele spun că pachetul trebuie să conțină produse de panificație, carne sau brânzeturi și legume. La acestea se adaugă un fruct.
Reporter Digi24: Ce ți-ar plăcea să primești?
Elev: Păi, nu știu, o ciorbică, nu știu, o ciorbică, ce consideră doamnele că e bine pentru noi.
Reporter Digi24: Și îi ajutați pe cei care vin fără mâncare la școală?
Elev: Da, unii dintre noi, da.
Reporter Digi24: Împărțiți cu ei mâncarea voastră.
Elev: Da, adică suntem ca frații.
La câțiva kilometri distanță, în comună Herăști, școala a fost cuprinsă în programul „Masa caldă”. Nu are cantină, iar firmele nu se înghesuie la licitații, astfel că tot ce primesc elevii este un sendviș.
Profesoară: Vrei să mănânci? Îți mai dau un sendviș? Da? Ea mai vrea, că așa e situația. Ia uite, Alinuț, ia și pune în ghiozdan. Du și la frățior, da?
Pe acela îl mânânci? Da?
Ministrul Intotero: „Programul va fi generalizat până în 2030”
Florentina Milan, directoare școală gimnazială Elina Basarab: Pe chipul lui se vede suferința că ceva îi lipsește. Și au fost situații în care unui copil i s-a făcut rău, iar la întrebarea „de ce s-a întâmplat așa?”, „mă doare stomacul”. „De ce te doare stomacul?”. „Păi, nu am avut ce să mănânc” sau „mâncarea a fost foarte puțină pentru că a trebuit să o împărțim și cu frații acasă”.
Beneficiile programului le recunoaște și Guvernul într-un raport publicat anul trecut. Cu toate acestea, „Masa caldă” nu a reușit să depășească faza de pilot.
Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educației: Dacă vă aduceți aminte, acest proiect a început într-adevăr în 2016 cu un număr de școli foarte redus, care a crescut anul trecut foarte mult.
Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului: Categoric că nu mai putem vorbi de un proiect pilot. De aceea l-am și trecut în Legea Educației, pentru a fi generalizat până în 2030.
1,5 milioane de copii trăiesc în România în risc de sărăcie și excluziune. Datele Eurostat arată că în țara noastră se întâlnește cea mai gravă situație. Prin noile legi ale Educației, Guvernul își asumă un proiect denumit „Masă sănătoasă în școli”. Va mai dura însă cel puțin 7 ani până când toate școlile din țară să fie cuprinse în program.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
