Cumpărăm aceleaşi alimente ca şi europenii din Vest, dar mâncam de fapt altceva: mai multe proteine şi grăsime. Protecţia Consumatorului spune că nu sunt un pericol pentru sănătate, dar nutriţioniştii trag un semnal de alarmă: pe termen lung, cei care ţin diete speciale ar putea avea probleme serioase.
Mâncarea vândută la noi conţine în unele cazuri mai multă grăsime decât cea vândută în Germania, Olanda şi Belgia, de exemplu.
„În loc să consumi, să zicem 2.000 de calorii pe zi, o să ajungi să consumi 2.300 şi regimul tău este dat peste cap, ori nu slăbeşti, ori te îngraşi. Dacă valoarea proteică diferă, pe termen lung asta poate să conducă la carenţă. Grăsimea este o problemă atunci când se consumă pe termen lung, riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare se măreşte”, spune Şerban Damian, nutriţionist.
Chiar şi când ai mâncarea doar în farfurie, nu şi sub microsop, îți dai seama uneori de diferenţe.
„Mă îngrozesc, avem şi noi copii, nepoţi. Celelalte state din Europa au sesizat lucrul ăsta, noi am rămas ultimii”, spune un consumator.
Deocamdată, autorităţile au retras din magazine doar produsele la care au constant diferenţe de gramaj faţă de aceleaşi sortimente vândute în Occident. Şi ne liniştesc.
„Nu sunt probleme care pot pune în pericol sănătatea consumatorului. Pentru doi dintre producători s-a luat imediat măsura de amendă contravențională și masura complementară de retragere de la comericializare”, spune Bogdan Pandelică, preşedintele ANPC.
Numele producătorilor nu a fost însă anunţat.
„Chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și mâncăm orice? Poate găsim o modalitate care să ne permită cetățenilor să le spunem ce firme ne consideră a fi o țară de mâna a doua și să îi tratăm și noi ca atare”, a fost reacția premierului Mihai Tudose, după ce analizele au arătat că nouă din 29 de produse testate sunt diferite față de cele vândute în țări vest-europene.
„Nu putem să dăm numele comerciantului şi producătorului respectiv pentru că am putea crea conflicte juridice care ar putea să coste”, a fost explicația ministrului Agriculturii, Petre Daea.
Din cele 29 de produse vândute în magazinele din ţară şi comparate cu cele comercializate în ţări din Vestul Europei, 9 aveau diferenţe de gramaj sau compoziţie.