La aproape 70 de kilometri de Bucureşti, Florin Cojocaru cultivă în solarii tomate cu gust de kiwi sau roşii albe. Specialistul în marketing s-a transformat de patru ani în fermier. Florin ştie că afacerea sa şi a soţiei a dat roade tocmai pentru că nu a cultivat legume pe care le găsim la orice aprozar. A adus din Anglia, Rusia sau Ucraina soiuri necunoscute la noi.
„E White Beauty, e o roşie albă, care e albă când e coaptă, are ceva de strugure în textură. Astea bat spre corcoduşe, spre prune, inclusiv forma, asta e ananas”, explică Florin Cojocaru.
Pe cele patru hectare, fermierul plantează peste 80 de tipuri de ardei iuţi şi căpşuni.
În cele 10 solarii, sistemul de irigaţii şi panourile fotovoltaice, Florin Cojocaru a investit aproape 250.000 de euro împreună cu partenerul său de afaceri.
La fel ca Florin, mulţi români au văzut în agricultură o oportunitate de afaceri. În primele șase luni din acest an, numărul firmelor noi a crescut cu 256%, arată datele Registrului Comerţului. Adică un plus de 8.000 de firme.
„Pe de-o parte sunt cei care au rămas fără un loc de muncă și s-au întors în localitățile de origine. Mulți dintre cei care au făcut astfel de investiții au văzut tendința din Europa, de întoarcere către agricultura ecologică, unde sunt marje de profit ridicate”, spune Dragoş Cabat, consultant.
„Ori eşti mic, foarte mic, şi atunci eşti de nişă şi ai mulţi clienţi în Bucureşti, cum fac destui, ori eşti mare şi dai în reţelele mari de distribuţie”, spune Florin Cojocaru.
Prin comparaţie, afacerile în comerţ şi sectorul financiar au scăzut cu aproape un sfert.
„Firmele din comerț s-au confruntat cu profituri foarte mici, mai ales în ultimii doi ani, presiunea este pusă de marile lanțuri, trebuie să plătească chirie pentru un spațiu”, spune Dragoș Cabat.
Cei care încep o afacere în agricultură primesc subvenţii pentru teren şi culturile plantate. Pot pierde însă o marte parte din recoltă în anii secetoşi.