România vânzătorilor. Mulți tineri cu studii superioare ajung să lucreze în magazine

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Mihaela Dumitru are 29 de ani şi lucrează într-un magazin de pantofi de mai mulţi ani. Spune că nu e slujba pe care şi-a dorit-o, dar n-a găsit ceva pe măsura studiilor.

„M-am pregătit cu totul şi cu totul pentru altceva. Mai exact pentru contabilitate şi informatică de gestiune. Majoritatea îţi cer experienţă minimă un an”, spune ea.

În situaţia Mihaelei se află mulţi alţi absolvenţi de facultate, cărora diploma nu le garantează un loc de muncă. Mulţi s-au angajat în comerţ, sector care s-a dezvoltat şi în timpul crizei. Aşa s-a ajuns ca aproape 300.000 să lucreze ca vânzători sau lucrători comerciali, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii.

„Tinerii nu găsesc locuri de muncă potrivite pentru domeniul lor şi acceptă orice”, spune Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie.

Angajatorii spun că pe piaţa muncii asta se caută - oameni care să vândă, iar preferaţi sunt tinerii.

„Dintr-un număr total de 1.000 de poziţii deschise în compania noastră (...), peste 30% dintre ele au fost poziţii pentru reprezentanţi de vânzări”, spune Veronica Stoica, reprezentanta unei firme de recrutare.

Firmele care vin cu cele mai multe locuri de muncă sunt marile lanțuri de magazine și firmele de vânzari prin telefon. Salariile oferite sunt, însă, mici, pornesc de la 800 de lei.

Dacă absolvenții de facultate nu-și găsesc loc de muncă în domeniul în care se pregatesc și acceptă joburi pentru care sunt supracalificați, statul pierde de două ori: pierde banii cheltuiți pentru educația tânarului și pierde bani pentru că taxează salarii mici.

„În România cheltuim peste 1.000 de euro anual pe cap de elev”, spune profesorul de economie Bogdan Glavan.

Cei mai mulţi salariaţi care lucrează cu acte au slujbe plătite prost. După lucrătorii în comerţ, în clasament se află şoferii şi muncitorii necalificaţi, meserii practicate de aproape 347.000 de români. Spre comparaţie, în urmă cu doi ani, cei mai numeroşi salariaţi erau profesorii de gimnaziu şi liceu: 115.000, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.