România săracilor. Unul din patru români trăieşte la limită

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Vânătoarea de cadouri în prag de sărbători. Cum să eviți jucăriile care pot pune în pericol siguranța copilului tău

România, codașă la numărul de contracte de muncă part-time

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Familia Ungureanu din comuna ieşeană Ţibana are şase copii. Trăiesc de pe-o zi pe alta din cei 600 de lei lunar pe care îi strâng din alocaţii şi diverse ajutoare sociale. Singura şansă pentru copii de a nu avea destinul părinţilor ar fi să meargă la şcoală. Dar educaţia este un lux interzis de sărăcie.

Dan Ungureanu, tată: „A plâns ea când a terminat a opta aici, n-am avut posibilitatea, dacă era posibilitate o dădeam. La prima am avut posibilităţi, am fost în prenatal, îi dădeam câte un milion pe săptămână”.

Vara, copiii lucrează cot la cot cu părinţii la câmp sau în gospodărie.

La fel de săraci sunt 4,8 milioane de români. La sate, unul din doi copii trăiește în sărăcie, iar 33 la sută, adică de peste trei ori mai mulţi decât media europeană, nu știu ce înseamnă o vacanță, mânâncă rar carne şi nu au în casă căldură sau televizor. La ţară oamenii îşi găsesc greu de lucru.

Ovidiu Tutu, asistent social: „Sunt care mai încearcă, se duc la diferite firme, îi mai trimite de la AJOFM, dar întrucât distanţa e mare, nici calificare nu prea au ei în domeniu, până la urmă renunţă”.

Mulţi însă s-au şi obişnuit să stea la mila statului şi spun că o leafă de 800 de lei pe lună şi o navetă de două ore zilnic nu merită efortul.

Doru Buzducea, președintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România: „Lucrurile sunt departe de ceea ce ce ne-am dori. Lipsesc aproape cu desăvârşire serviciile primare de prevenire a apariţiei problemelor şi patologiilor sociale la nivel comunitar, ba mai mult, lipseşte profesionistul, asistentul social din sistem, cel care este calificat”.

Regiunile cele mai expuse sărăciei sunt: nord-est cu 33% din populaţie, şi sud-est, 30%.

Marian Preda, sociolog: „Una dintre marile probleme sunt familiile în care nimeni nu lucrează şi familiile cu copii şi tineri. Şi cu toate consecinţele de rigoare:se constituie o familie săracă, cu copii care la rândul lor nu ajung să meargă la şcoală şi mai departe cercul vicios se tot închide”.

La nivel teoretic, România are un proiect care îşi propune ca până în 2020 să reducă numărul săracilor cu 580.000. Deocamdată, s-a mărit doar bugetul pentru ajutoare sociale.