România, exemplu negativ pentru drepturile lucrătorilor

România este singurul stat membru al Uniunii Europene încadrat în categoria țărilor cu încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, potrivit Confederației Internaționale a Sindicatelor.

Conform sursei citate, încadrarea în această categorie a fost realizată de Confederația Internațională a Sindicatelor (CIS), conform indicelui privind drepturile fundamentale ale lucrătorilor, informează Agerpres. Potrivit Blocului Național Sindical (BNS), încălcările sistematice ale drepturilor fundamentale semnifică faptul că Guvernul și/sau companiile sunt angajate în acțiuni semnificative pentru a distruge vocea colectivă a lucrătorilor, amenințându-le astfel drepturile fundamentale, iar față de anul 2016 România nu a înregistrat nicio îmbunătățire a situației, stagnând în 2017 în aceeași situație ca în 2016.

Ce spun exact cei de la Confederația Internațională a Sindicatelor despre România

”Modificările aduse legislației muncii au fost puse în aplicare în România în 2016. Noul regulament prevede că sindicatele trebuie să reprezinte cel puțin 50% plus unu din lucrătorii din sector pentru a avea dreptul la negocierea contractelor colective. Acest prag înalt face ca încheierea unui acord colectiv să fie practic imposibilă. Natura prohibitivă a condițiilor prealabile consfințite de noua legislație devine și mai evidentă atunci când se ia în considerare faptul că 42% din angajații din România lucrează în întreprinderi mici și mijlocii, care în 32% din cazuri sunt atât de mici (mai puțin de 21 de angajați și mai puțin de 15 lucrători pe unitate) că nici măcar nu au dreptul să creeze o uniune care să se poată angaja în negocieri colective”, spune CIS.

Doar 2,6 % din firme au acord colectiv valabil

Odată cu eliminarea convenției colective la nivel național și a noii reforme care impune condiții atât de stricte pentru negocierea colectivă la nivel sectorial, este clar că relațiile industriale se vor îndrepta către negocierea la nivel de unități. Cu toate acestea, dintr-un total de 530.000 de întreprinderi, doar aproximativ 14.000 au semnat un acord colectiv valabil.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că din aceste 14.000, doar un procent minor a fost semnat de sindicate reprezentative, în timp ce marea majoritate a acordurilor au fost semnate de așa-numiți "noi reprezentanți ai angajaților".

Reprezentanții angajaților care nu se bucură de resursele și "puterea" sindicatelor se află într-o poziție mult mai slabă de negociere, astfel calitatea contractelor colective este mai mică, neputând asigura condiții de muncă adecvate și salarii corecte.

Investitorii străini au blocat progresele

Confederația Națională a Sindicatelor "Cartel ALFA", împreună cu celelalte confederații, a încercat să modifice legile din ultimii cinci ani pentru a restabili negocierile colective, însă toate eforturile lor sunt blocate în principal de Consiliul Investitorii străini și Camera de Comerț Americană.

CIS dă exemplul unei firme turce de cabluri, respectiv Kablutronik. ”Compania Kablutronik a produs cu succes cabluri pentru frigidere și mașini de spălat vase, înregistrând o creștere de 20% a productivității. Relațiile industriale au avut de asemenea tendința de a fi constructive în cadrul societății, rezultând un acord colectiv care prevedea o majorare de salariu de 12% pentru lucrători, precum și alte beneficii, cum ar fi tichetele de masă și de vară. Cu toate acestea, la sfârșitul procesului de negociere, managerul a refuzat să finalizeze încheierea acordului și, în schimb, a semnat acte adiționale la fiecare contract individual de muncă. Deși angajatorul a explicat acest refuz prin citarea "ordinelor din Turcia", motivul real pare a fi planul companiei de a angaja mai mulți muncitori. Negocierea individuală a contractelor de muncă ar face o investiție mult mai puțin costisitoare. Prin urmare, compania pare să fi recurs la slăbirea negocierilor colective. Sindicatul a adus cazul în instanță, solicitând recunoașterea oficială a rezultatului procesului de negociere și între timp a cerut o grevă pentru a exercita presiuni asupra conducerii”, exemplifică sindicaliștii.

Cum au evoluat drepturile sindicatelor la nivel mondial

"Numărul țărilor care se confruntă cu violență fizică și amenințări la adresa lucrătorilor a crescut cu 10% în doar un an, potrivit Indicelui anual privind drepturile omului al CIS. Atacuri asupra membrilor sindicatelor au fost documentate în 59 de țări, alimentând îngrijorarea crescândă în ceea ce privește locurile de muncă și salariile", conform textului citat.

Potrivit raportului, interesele corporatiste sunt privilegiate în detrimentul lucrătorilor din economia mondială, 60% dintre țări excluzând categorii întregi din aria de acoperire a legislației muncii.

"Excluderea lucrătorilor de la protecția asigurată prin legislația muncii are ca efect crearea unei forțe de muncă ascunse, pentru care guvernele și companiile refuză să își asume responsabilitatea, inclusiv pentru lucrătorii migranți, lucrătorii casnici și lucrătorii cu contracte pe durată determinată. În prea multe țări interesele comunității de afaceri sunt în detrimentul drepturilor fundamentale democratice', a declarat Sharan Burrow, secretar general al CIS.

Indicele CIS 2017 al drepturilor lucrătorilor analizează 97 de indicatori conveniți la nivel internațional pentru a evalua protecția drepturilor lucrătorilor prin legislație și practică în 139 de țări.

În raport se arată că 84 de țări exclud anumite categorii de lucrători din legislația muncii, mai mult de trei sferturi din țări le exclud unor categorii sau tuturor lucrătorilor dreptul la grevă, peste trei sferturi din țări exclud unele categorii sau toți lucrătorii de la negocierea colectivă.

Dintre cele 139 de țări analizate, 50 exclud sau restricționează libertatea de exprimare și de asociere, iar numărul de țări în care lucrătorii sunt expuși la violență fizică și amenințări a crescut cu 10% (de la 52 la 59 de țări). Acestea includ Columbia, Egipt, Guatemala, Indonezia și Ucraina.

În plus, raportul mai relevă faptul că au fost uciși sindicaliști în 11 de țări, printre care se numără: Bangladesh, Brazilia, Columbia, Guatemala, Honduras, Italia, Mauritania, Mexic, Peru, Filipine și Venezuela.