RETROSPECTIVĂ 2015 | România, în stradă
În luna ianuarie, francul elveţian a atins cel mai mare nivel din istorie: 4 lei şi 58 de bani. Recordul s-a tradus în dublarea ratelor pentru 75.000 de români, care luaseră împrumuturi în această monedă. Şocul financiar a dus la proteste în toată țara.
”Afara, afară cu băncile din ţară! Afară, afară cu băncile din ţară!”
La mijlocul lunii februarie, și românii din Marea Britanie ieșeau în stradă. Protestele aveau loc în fața sediului televiziunii Channel 4. Jurişti, profesori, studenţi sau muncitori în construcţii, cu toţii şi-au arătat nemulţumirea faţă de documentarul "Vin românii". Reportajul, spuneau ei, era unul părtinitor şi discriminatoriu față de românii care muncesc în Regat.
„Urât din partea lor, am făcut atâtea... muncim, nu mâncâm lebede, așa cum au scris în documentarul lor. Noi muncim, plătim taxe, plătim chirie, plătim de toate.”
„Au regizat un film astfel încât să discrimineze o ţară întreagă, un popor, o naţiune.”
Documentarul realizat de Channel 4 a declanșat și reacția ministrului român de Externe. Într-o scrisoare trimisă omologului său de la Londra, Bogdan Aurescu își exprimă regretul pentru repetarea unor clișee în cazul românilor din Regat.
Nu a fost singura reacţie. Un grup de români a realizat un documentar-replică: 13 Shades of Romanian. Materialul - difuzat de Digi24 - prezintă povestea a 13 români de succes, care s-au stabilit în Marea Britanie, care trăiesc, muncesc şi s-au integrat fără probleme.
„Vrem integritate, nu imunitate.”
„Fără şovăială/Vrem dreptate-n ţară.”
În luna martie, era rândul românilor din țară să protesteze. În urma unor anunțuri postate pe rețelele de socialiare, în Cluj, Sibiu, Iași, Brașov, Timișoara și București, sute de oameni au ieșit în stradă și au scandat împotriva senatorului Dan Șova și aleșilor care nu i-au revocat imunitatea. Protestele veneau după ce procurorii DNA îl puneau sub acuzare pe Dan Șova în dosarul Turceni-Rovinari, dar nu primiseră permisiunea pentru arestarea senatorului. Senatorul a fost arestat însă în luna decembrie, după ce DNA a deschis un al doilea dosar penal pe numele lui. Acuzația: Dan Șova ar fi făcut trafic de influență în schimbul a 100.000 de euro. DNA a descoperit că senatorul a convins conducerea CET Govora să încheie un contract de consultanță juridică cu un anume cabinet de avocatură.
„Uniţi, luptăm, pădurea apărăm!”
Tot prin intermediul rețelelor de socializare a fost organizat și cel mai mare protest al ecologiștilor din România. Se întâmpla în luna mai, când 2.000 de persoane scandau împotriva celor care taie pădurile. Manifestanţii au cerut o lege mai bună care să protejeze natura.
„Nu corporaţia face legislaţia!”
Protestul a fost unul în mișcare, manifestanții scandând atât în fața Guvernului, iar ulterior în fața Palatului Cotroceni și Palatului Parlamentului. Au existat și urmări legislative. Acum există un radar al pădurilor, o aplicaţie care centralizează toate tăierile şi transporturile de lemn din România, astfel încât autorităţile să depisteze mai uşor ilegalităţile. În plus, şi Codul Silvic a fost modificat, iar marii procesatori au o limită de lemn care poate să fie exploatată anual.
„Jos, Ponta, jos, eşti un mincinos!”
La începutul lunii iunie, românii ieşeau în stradă pentru a cere demisia lui Victor Ponta, la acea dată premier şi deputat în Parlamentul României.
„Premier penal, marş la tribunal! Afară, afară cu PSD din ţară!”
În acelaşi timp, ei reproşau Parlamentului că nu a încuvinţat urmărirea penală a premierului în dosarul Turceni-Rovinari. Oamenii cereau organizarea de alegeri anticipate deoarece, spuneau ei, nu se mai simţeau reprezentaţi de membrii actualului Parlament.
„România nu uita, Basarabia e a ta!”
În luna iunie, 1000 de basarabeni au venit pe jos de la Chişinău până la Iaşi, iar de acolo au luat trenul până la Bucureşti pentru a aduce mesajul lor de unire conducerii statului român. În Piaţa Universităţii au fost aşteptaţi de 2000 de oameni. Manifestaţia a atras inclusiv atenţia preşedintelui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, președintele României: „Sunt foarte impresionat de drumul pe care îl fac tinerii de la Chişinău la Bucureşti. Prin gestul lor temerar, ei au dovedit, cu toată forţa unei generaţii care se simte profund europeană, că drumul nostru are o destinaţie comună.”
Marşul basarabenilor s-a terminat cu o horă a unirii în faţa Administraţiei Prezidenţiale.
„Rugăm Poliţia Rutieră să ne deschidă calea cu o motocicletă. Avem nevoie de o coloană oficială, altfel nu vom putea ocoli gropile.”
Cazul agentului de la Brigada Rutieră, care a murit în timp ce deschidea coloana oficială a ministrului de Interne de la acea vreme, a scos oamenii în stradă în toată ţara. La comun, mulţimea a cerut demisia lui Gabriel Oprea.
„Interesul naţional nu e Oprea la ciolan!”
În Bucureşti, protestul a avut loc în Piaţa Universităţii. După aproape o oră de scandări, manifestanţii au plecat în marş spre sediul Ministerului de Interne. Oamenii şi-au amintit de fuga lui Nicolae Ceauşescu de pe acoperişul clădirii.
„Elicopterul, elicopterul!”
Ulterior, protestul s-a mutat în faţa Guvernului.
„Braţele sus, pumnii strânşi. Nu vom striga solidaritate, vom striga demisia, demisia!”
O săptămână întreagă, oamenii au ieşit în stradă în toate marile oraşe.
Un omagiu pentru Bogdan Gigină, motociclistul care făcea parte din coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea, a fost adus şi de bikerii din Capitală.
„Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!
Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!”
Cele mai mari mişcări de stradă au avut loc în luna noiembrie, imediat după tragedia din clubul Colectiv. Iniţial, pe reţelele sociale, oamenii erau chemaţi în Piaţa Universităţii pentru a aduce un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa în incendiul de la finalul lui octombrie. În aceeaşi seară, omagiul se transforma într-un protest cu 3.000 de participanţi.
„Unitate, unitate!”
În mai puţin de o oră, numărul participanţilor s-a dublat, iar protestul s-a mutat din Piaţa Universităţii în faţa Guvernului.
„Demisia, demisia, demisia !!!”
S-a scandat împotriva Guvernului, împotriva şefului Executivului, a ministrului de Interne şi a primarului Sectorului 4. Numărul protestatarilor s-a dublat, astfel că 12.000 de oameni au plecat în marș către sediul Ministerului de Interne. Odată ajunşi acolo, au ţinut un moment de reculegere.
„Să ne aşezăm şi să facem linişte pentru un minut.Haideţi să ne aşezăm! Toată lumea jos. Să păstrăm un moment de reculegere pentru cei căzuţi, în `89, în această piaţă. ”
Mai puţin de 30 de minute au rămas sub balconul Ministerului, înainte să plece spre Primăria Sectorului 4. Erau deja 15.000 de oameni în stradă.Traseul a trecut prin faţa Palatului Parlamentului.
„Huo! Huo! Hoţii, hoţii, hoţii!
Demisia! Demisia! Demisia!
Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!
Vrem spitale, nu catedrale!
Ne-am săturat! Ne-am săturat!”
Ulterior, potestatarii au mai făcut un scurt popas în Piaţa Universităţii, apoi au pornit spre clubul Colectiv.
„Păcat, păcat, de sângele vărsat! Colectiv! Colectiv! Colectiv!”
A doua zi se vedeau primele efecte ale mișcării de stradă.
Victor Ponta, fostul premier: „Fac eu acest gest pe care o parte din societate îl așteaptă și începând de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru și implicit al Guvernului României.”
Gabriel Oprea, fostul ministru de interne: „Eu personal nu voi mai face parte din niciun guvern, e normal, sunt solidar cu Ponta.”
Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4: „Este o greşeală pe care o asum. Prea târziu, dar mi-o asum că nu am procedat la demisie în prima zi sau imediat după acccident.”
În ciuda demisiilor, protestele au continuat. În a șasea seară în care românii cereau schimbarea clasei politice, inclusiv președintele Klaus Iohannis venea în Piața Universității.
Klaus Iohannis: „Vreţi sa vorbiţi cu mine?”
Doamna: „Da.”
Klaus Iohannis: „Vă rog, spuneţi. ”
Doamna: „Îmi pare bine că aţi venit. Doresc foarte mult să faceţi şi aici ce aţi făcut la Sibiu.”
„Corupţia ucide! Corupţia ucide!”
Nici ultima lună din an nu a fost lipsită de proteste. Pe 15 decembrie era rândul a 4.000 de crescători de oi să iasă în stradă. Protestul se anunţa liniştit: ciobanii îşi propuneau doar să picheteze sediul Parlamentului. Totuşi, au intrat cu forţa în curtea Parlamentului. Scopul lor a fost să ajungă la aleşi, care nu-i mai lasă să aibă mai mult de 3 câini la stână şi nici să meargă la păşunat peste iarnă.
„Tre să păzim oile cu câini, nu cu lupi. ”
„Opt câini am, opt câini la 500 de oi, și încă sunt puțini, dar nu îmi permit să țin mai mulți.”
În speranţa că vor calma spiritele, parlamentarii au oferit explicaţii pentru decizia lor. Printre ei, și senatorul Cristiana Anghel.
Cristiana Anghel: - „Eu îți fac legea, eu te ajut.”
Oier: „Asta nu e lege, nu e lege, suntem sătui de hârtii.”
Cristiana Anghel: „Ești prost.”
Oier: „Suntem proști toți, doamnă, toți suntem.”
Gheorghe Saghian, senator, membru în Comisia de Agricultură: „Fiind terenul umed, prin trecerea repetată cu ovinele care tasează terenul, eu cred ca este corect.”
O parte dintre protestarii a intrat în audiență la șeful Senatului, dar n-au găsit rezolvare la problemă. Ciobanii au fost trimiși să stea de vorbă cu parlamentarii din comisia de Agricultură. După câteva ore de discuții, senatorii au ajuns la concluzia că soluția pentru abrogarea legii va veni de la Guvern, sub forma unei ordonanțe de urgențe. Ce uitaseră parlamentarii e că nicio ordonaţă de urgenţă nu poate înlocui o lege organică. Astfel, la finalul zilei, crescătorii de oi au trebuit să se mulţumească cu promisiunea că totul va fi bine.
Pe 17 decembrie, transportatorii au ieşit în stradă. Protestul a paralizat circulaţia în centrul Capitalei.
„E obligatoriu sa plătești un RCA, dar asiguratorii fac ceva direct pe paguba ta că evaluează ei că atâta trebuie să-ți dea și diferența ai ghicit, completezi dumneata.”
Oamenii se revoltau astfel împotriva scumpirii asigurărilor de răspundere civilă auto și menţinerii supraaccizei la carburanţi.
2015 a arătat că în urma mișcărilor de stradă, o parte din problemele reclamate de societatea civilă pot fi rezolvate. Cei care au credit în franci elvețieni au primit de la bănci oferta să își schimbe creditul în lei. Ecologiștii au obținut legi mai dure împotriva tăierii de copaci. Tinerii basarabeni au primit promisiunea că România va continua să ajute Republica Moldova. Tragedia din Colectiv a adunat ţara la un loc. Pompierii au primit puteri sporite, autorităţile au luat măsuri pentru diminuarea pericolului adus de un eventual cutremur. Protestele au dus la schimbarea unui Guvern, iar scandările prin care se cereau oameni noi care să conducă ţara s-au tradus într-un guvern de tehnocraţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
