Reţetele de la bunica, doar cu atestat. Produsele tradiționale vor avea o etichetă specială

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Constantin Oancea le aduce în fiecare săptămână bucureştenilor cârnaţi produşi la Sibiu, acolo unde reţetele de preparare a porcului proaspăt tăiat sunt păstrate de câteva generaţii.

„Cea mai veche reţetă este cârnatul cu busuioc. Are mai mult de 50 de ani. Eu am 50 de ani şi m-am născut cu el în casă”, povestește el.

„Avem zacuscă de vinete. Totul este tocat la cuţit de lemn, copt la sobă de lemne şi fiert afară la pirostrie. Totul este tradiţional. Cum făcea străbunica, aşa face şi mama”, spune un alt producător, Florina Bițu.

Cârnaţii condimentaţi din zona Sibiului sau zacusca sunt produse înscrise deja la OSIM, spun producătorii, semn că o nouă certificare ar fi bună doar dacă nu aduce bătăi de cap în plus.

Însă până la atestat, producătorii trebuie să treacă prin hăţişul birocratic: dovadă de la Registrul Comerţului, de la Autoritatea Sanitar -Veterinară, autorizaţii şi acte care să arate capacitatea de producţie sunt doar câteva dintre documentele cerute de Ministerul Agriculturii pentru ca reţeta să fie consacrată nu doar în rândul consumatorilor, ci şi în registrele autorităţilor.

Ca să acorde acest atestat, inspectorii Ministerului Agriculturii vor merge la producători pentru a vedea dacă informaţiile din dosar există şi în realitate.

Aceste verificări vor fi plătite tot de producători, iar taxele ar putea creşte preţul produselor tradiţionale.

„Sunt costuri pe care cel care produce se gândeşte să şi le recupereze. Şi aşa cumpărătorul este slăbuţ la buzunar, şi dacă mai mărim şi preţul, vânzarea va fi mai mică şi nu este interes”, spune un alt producător, Ion Poponeci.

„Un muschi afumat îl găsești în magazin cu 20 de lei kilogramul. Un produs tradițional nu este umflat cu apă, cum se face în fabricile mari, industriale. 99% din produsele care sunt aici nu au conservanți, coloranți, aditivi. Deci ele au termene de valabilitate foarte mici”, explică Dan Petre, reprezenant al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Acesta ar fi şi motivul pentru care preţul produselor tradiţionale este mai mare şi cu 50% decât în cazul alimentelor obişnuite.