O femeie din Brăila a fost nevoită să apeleze la instanţă ca să se apere de recuperatori. Femeia nu mai achitase ratele lunare la bancă, iar creditul i-a fost pasat către recuperatori, care îi cereau insistent, prin telefon şi scrisori, să dea înapoi 33.000 de euro, ca să nu-şi piardă casa. Asta deşi femeia se ştia datoare cu 20.000 de euro, susţine avocatul acesteia.
„După 7 ani de plată a creditului, acea sumă care a fost depusă de recuperatorul de creanţe la executorul judecătoresc era mai mare decât suma reală pe care trebuia să o plătească, de fapt, împrumutatul cu aproape 40 la sută”, spune Adrian Cuculis, avocatul restanţierei.
Pentru ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple, recuperatorii şi-au făcut un nou cod de conduită. Cei 3.000 de agenţi de recuperare nu mai au voie să îi hărţuiască sau să-i ameninţe pe datornici, mai ales prin intermediul rudelor, cum se întâmpla până acum.
„Nu le spunem copiilor datornicilor că, ştii, tatăl tău are să ne dea bani, te rog fă-l să plătească!”, spune Georg Kovacs, reprezentantul unei firme de recuperare de creanţe.
Sunt stabilite chiar și orele în care datornicul poate fi contactat. Recuperatorii nu vor mai putea să-i sune ori să bată la uşa datornicilor la ore nepotrivite sau duminica. Iar scrisorile pe care le vor trimite vor conţine detalii cu privire la dobânzi şi penalităţile aplicate restului de plată. Promisiunile recuperatorilor vin însă şi cu un avertisment.
„Dacă nu este nicio formă de comunicare cu clientul, riscul ca procedura să continue, inclusiv în tribunal, creşte”, spune Iancu Guda, reprezentantul unei firme de recuperare de creanţe.
Firmele de recuperat datorii au în lucru peste 5 milioane de dosare ale celor care nu şi-au achitat la timp datoriile către bănci şi companii de utilităţi. Peste 30% din acestea sunt cazuri care vin de la bănci. În iulie, peste 717.000 de români au restanţe la plata ratelor bancare, în creştere faţă de nivelul înregistrat cu un an în urmă.