Progres social: România, devansată de Bulgaria și ultima în UE

O analiză efectuată la nivel mondial de economiști ai Harvard și MIT pe baza a 50 de indicatori sociali plasează România pe ultimul loc în UE din punct de vedere a ”progresului social”, trei locuri în spatele Bulgariei și în cădere cu două locuri față de anul trecut.

România s-a clasat pe locul 44 în lume din 128 de ţări analizate în ediţia din anul 2017 a Indicelui e Progres Social – „2017 Social Progress Index”, scorul obținut fiind cel mai mic dintre cel al țărilor UE, potrivit cercetării publicate zilele trecute, disponibilă aici.

Anul trecut ne situasem pe locul 42 în lume din 133 de ţări analizate (Bulgaria fiind pe locul 43, cu un punctaj inferior celui al României, dar foarte apropiat) şi pe penultimul loc în UE, față de locul 50 în lume în ediţia din 2015 şi de locul 51 în lume în ediţia din 2014.

Indicele de Progres Social este un indicator agregat de sub-indici sociali și de mediu care cuprinde trei dimensiuni ale progresului social:
– Nevoile de bază ale omului,
– Fundamentele bunăstării şi
– Oportunitate

Fiecare dimensiune include patru componente împărțite la rândul lor pe indicatori tematici. Spre exemplu, o parte din cei 50 de indicatori sunt: mortalitatea la naștere a mamelor, a copiilor, decese din boli infecțioase, acces la electricitate, la locuire, delincvență, sinucideri, emisii dioxid carbon, biodiversitate, drepturi politice, drepoturi religioase, corupție, analfabetism, etc.

Cele mai bune performanţe obţinute de România regăsim la:

– Nutriția și îngrijirea medicală de bază (98,29)
– Acces la cunoștințele de bază (94,90)
– Apă și salubritate (83,12)
– Siguranță personală (79,54)
– Accesul la informații și comunicații (78,96)

Cele mai slabe performanţe înregistrate de România privesc:

• • Toleranță și incluziune (39,43)

  • Acces la educația avansată (54,99)

  • Sănătate şi bunăstare (65,57)

  • Drepturile personale (70,06)

  • Calitatea mediului (70,59)

Indicatori la care stăm mai prost decât anul trecut:

• • Adăpost (75,09 față de 76,45 în 2015)

  • Acces la educație avansată (locul 46 față de 42 în 2015)

  • Toleranță și incluziune (locul 105 față de 88 în 2015)

  • Acces la informație și comunicații (locul 43 dață de 42 în 2015)

Câțiva indicatori la care Bulgaria ne depășește

• • Nutriția și îngrijirea medicală de bază (98,70 față de 98,29)

  • Acces la cunoștințele de bază (96,27 față de 94,20)

  • Apă și salubritate (94,74 față de 83,12)

  • Toleranță și incluziune (49,34 față de 39,43)

  • Acces la educație avansată (57,81 față de 54,99)

Sintetizând, Bulgaria depășește România la secțiunea ”nevoi umane de bază” (88,18 față de 84.01 România) și este depășită la secțiunile ”fundamentele bunăstării” (76,54 față de 77,51 România) și ”oportunități” (58,52 față de 59,08 România).

Progresul social la nivel mondial

Comparativ cu Danemarca, aflată pe primul loc / 128 de ţări, având o valoare a Indicelui de Progres Social de 90,57, media la nivel global este dezastruoasă, Indicele de Progres Social având valoarea de 64,85 / 100. Luată ca entitate, lumea se situează astfel între Indonezia și Botswana. Media scorului mondial este de 73,80 la „Nevoile de bază ale omului” și 68,69 la „Bunăstare”, doar 51,85 la „Oportunitate”.

Statele Unite s-a clasat in clasamentul global pe poziția a 18-a în urma Canadei ( a șasea poziție), Germaniei ( a 13-a), Norvegiei ( a 3-a), Suediei (a 8-a), Islandei (a 3-a), Spaniei ( a 16-a), Austriei (a 14-a), Australiei ( a 9-a).

„Crearea unei societăți cu oportunități pentru toți cetățenii rămâne un obiectiv evaziv pe care multe națiuni nu au reușit să-l atingă”, declară experţii pe dimensiunea progresului social.

De ce indicatorul SPI este superior ca semnificație PIB/locuitor

Există obișnuința de a aprecia că țara care are cel mai mare produs național brut pe locuitor o duce și cel mai bine. Analiza nivelului de trai pe această bază este eronată, spun oficialii SPI. Spre exemplu în clasamentul lor Italia ocupă doar trei locuri în fața Costa Ricăi, deși PIB pe locuitor al primei țări este de trei ori mai mare.

”Calcularea celor 52 de indicatori privitori la performanțele sociale ale unei țări oferă guvernelor un instrument puternic de analiză a performanțelor unor țări și de prioritizare a ariilor unde progresele sunt așteptate”, spun autorii cercetării. Oficialii SPI spun că unele țări au adoptat Indexul drept parte a strategiei lor de dezvoltare pe termen lung. Una dintre aceste țări este Paraguay-ul. Indexul va fi publicat și de către Comisia Europeană la nivel regional în UE și este de asemenea adoptat și de companii precum Coca Cola sau Natura pentru a stabili strategiile lor investiționale.

Concluziile cercetării trag un semnal de alarmă. Majorările salariale sau ale pensiilor neînsoțite de o dezvoltare a infrastructurii de servicii sociale (sănătate, alimentare cu apă, canalizare, electricitate, servicii publice, educație etc) nu asigură dezvoltarea unei țări și nu contribuie la starea de bine a majorității cetățenilor.