Produse tradiționale românești. Țuica de Cireșu i-a cucerit pe străini
Nu departe de nordul județului Mehedinţi, patria cireșilor renaște cu fiecare primăvară. În localitatea cu nume predestinat, Cireșu, se face cea mai aromată țuică de cireșe, o tradiție veche de secole pentru cele 900 de oameni care trăiesc aici. După rețete numai de ei știute, cu tâlc și pricepere, fiecare gospodar se mândrește cu licoarea parfumată, careia i s-a dus numele peste hotare. O lume arhaică în care timpul s-a oprit în loc și în care vestita țuica nu lipsește de la sărbători.
Şi ţuica din Mehedinți e cu renume în Occident. Românii care s-au dus să muncească acolo le-au dat-o să guste şi străinilor cu care s-au împrietenit. În localitatea cu nume predestinat, Cireșu, se face cea mai aromată țuică de cireșe, o tradiție veche de secole pentru cele 900 de suflete care trăiesc aici. După rețete numai de ei știute, cu tâlc și pricepere, fiecare gospodar se mândrește cu licoarea parfumată.
Tanti Lelica de la Cireşu are cea mai bună reţetă şi face ţuică de peste jumătate de secol. Rețeta familiei e aceeași ca în toate gospodariile, dar priceperea și secretul stă în fierbere și pregătire.
Elena Stroe - producatoare de ţuică: „Culegem cireșele din pom, cireșele ale bune, coapte, frumoase. După ce le culegem, le punem în berbeniță, putină, cum zicem noi la țară, și le lăsăm acolo 8 zile ca să stea la fermentație După 8-10 zile, luăm dopul, îl aruncăm afară și apoi luăm cu găleata cireșe din putină și punem în cazan, de bunăoară, cazanul nostru ține 15 găleți”.
Tăria de cireșe trebuie gustată, să nu se slabeasca. Doar cea de 40 de grade e lăsată să stea în pahare.
Elena Stroe: „Când e țuica cu tărie, are o culoare la ciucior, e limpede așa, e incoloră, când se slăbește, începe să albească și nu mai are nicio tărie, dăm cu ea pe foc și vedem că nu se mai aprinde. (...) Prin Franța, prin Italia, prin Germania s-a dus, unde se duc romanii noștri, se duc și cu țuica de Cireașa. (..) Ne-au apreciat că e bună și sănătoasă!”
În comuna Cireșu nu există gospodărie fără măcar un cireș în curte. Sunt peste 30 de hectare de livezi. Iar acum e anotimpul când toți cireșii înfloresc și este o întindere de alb. În lunile iunie-iulie, se face celebra țuică de Cireșu.
Un promotor al ei este și Bogdan Mihail, un localnic care s-a întors după 25 de ani din Germania. A înființat o plantație de cireș în satul natal și speră ca de la anul să producă celebra țuică.
„Am vreo 5-6 soiuri, astea sunt negre de Bistrița, niște cireșe superbe mari, un gust deosebit, sunt o delicatesă! Am în total 600 de pomi, din toate sortimentele, cireși am 70 de vară, 20 timpurii. Când o fac, o vând la nemți, o să le placă mai mult decât schanpsul lor, fac și ei, dar schanpsul nostru de la Cireșu va fi ceva deosebit!”, spune Bogdan Mihail.
Autoritațile din Cireșu cunosc potențialul zonei. Și fac demersuri să înregistreze la OSIM țuica de cireșe. Tradiția pregătirii tăriei este veche de câteva sute de ani.
De 15 ani, în comună e concursul pentru cea mai buna țuică de cireșe.
Citiți și:
Produse tradiționale românești. Prima pălincă din România certificată OSIM
Ghiudemul tătăresc, produs tradițional românesc
Produse tradiționale românești. Fabrica unde se face din nou magiun ca pe vremea străbunicilor
Produse tradiționale românești. Secretele plăcintei pădurenești, o reţetă de pe vremea dacilor
Produse tradiționale românești. Scrumbia afumată de Dunăre ar putea deveni vedetă europeană
Produse tradiționale românești. Ciolanul crocant, mândria Transilvaniei culinare
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
