Produse tradiționale românești. Fabrica unde se face din nou magiun ca pe vremea străbunicilor

Pe timpul comuniştilor, cea mai mare parte a producţiei mergea la export. Pentru oamenii de rând, era o delicatesă aproape imposibil de găsit în galantare. Magiunul de prune de Topoloveni e astăzi la fel de apreciat, graţie reţetei sale delicioase, fără strop de zahăr, inspirată din bunele tradiţii ale gospodinelor din Argeş.

De ce trăiesc românii cu 5 ani mai puțin decât ceilalți europeni

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Noi informații cutremurătoare în cazul băiatului mort la spitalul din Târgu-Jiu

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Meteorologii anunță vreme caldă

Un șofer polonez circula cu TIR-ul pe contrasens, pe A1

Un mal de pământ s-a prăbușit peste patru muncitori

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Doar fructele bine-coapte se folosesc la magiun. După ce sunt culese cu atenţie, se fierb cât e ziua de lungă. Iar la final, aroma şi gustul magiunului de Topoloveni sunt de nedescris.

Înainte de 1989, magiunul din Argeș era gustat mai mult de străini, mai puțin de români. Aproape toată producția mergea la export.

Gheorghiţă Boţârcă, primarul din Topoloveni: „În perioada de dinainte de 89 magiunul de Topoloveni nu ajungea în România, atât de bun era pentru că îl cumpărau cei din vest la butoaie, astfel că în România nu se comercializa, îți era interzis să consumi din produsul tău”.

Acum, două fabrici cu tradiție de la începutul anilor 1900 fac din nou magiun ca pe timpul străbunicilor. În zona Topoloveniului, tradiția se ține aproape în fiecare gospodărie.