Ministerul Sănătăţii (MS) a prezentat Guvernului, în şedinţa de miercuri, o notă privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat.
În document sunt prezentate detalii privind situaţia actuală a finanţării furnizorilor medicali, dar şi informaţii referitoare la noi măsuri şi principii ce vor fi promovate de MS pentru aplicarea politicilor de sănătate publică.
Potrivit MS, implementarea acestor măsuri asigură punerea în practică a principiilor care stau la baza sistemului de asigurări de sănătate.
Unul dintre aceste principii este al solidarităţii sociale. Conform acestui principiu, cetăţenii sănătoşi care au posibilităţi financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmând ca, atunci când şi aceştia vor fi bolnavi şi cu veniturile reduse, alţii să contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale, potrivit MS.
"Finanţând din FNUASS spitalele private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. În România, 80% dintre cetăţeni au venituri mici, care nu le permit să apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private", se arată în documentul MS.
MS: Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de sume mai mari decât cele publice
În același raport al Ministerului Sănătăţii, prezentat miercuri în Guvern, se arată că spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanţare preferenţială. Astfel, suma decontată pe caz rezolvat a fost negociabilă, şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor publice, primind mai mulţi bani.
Potrivit documentului, dezvoltarea sistemului privat de servicii spitaliceşti de sănătate a fost importantă în ultimii ani, dar, din păcate, ea s-a făcut pe baza susţinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate.
Ministerul Sănătăţii a arătat că, de exemplu, din datele furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3.600 de lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2.620 de lei.
Documentul prezentat de MS menţionează faptul că, deşi începând cu anul 2011 a fost aplicat acelaşi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, şi pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut.
Astfel, în timp, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei, în anul 2011, până la 213.500 mii lei, în 2012.
Pe de altă parte, este cunoscut faptul că pacienţii care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus sume semnificative, care reprezinta diferenţa dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate şi tarifele aplicate de acestea, potrivit documentului citat.
În acest context, datorită acestor practici are loc o limitare drastică a accesibilitatii cetăţenilor la actul medical practicat în aceste spitale şi o discriminare pe criterii financiare a pacienţilor care pot apela la serviciile acestora, în contradicţie cu principiile sistemului social de asigurări de sănătate în baza cărora a fost înfiinţat şi funcţionează FNUASS, se mai arată în raportul MS.
Raportul MS a fost prezentat Guvernului după ce ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.