Povestea Alexandrei, o minoră care a ajuns să stea trei luni în închisoare din cauza anturajului
Din ce în ce mai mulţi minori ajung în instanţă după ce comit infracţiuni şi asta pentru că procurorii nu aplică măsurile alternative prevăzute de Codul de procedură penală. Decât să fie trimişi în instanţă, ar putea fi puşi să facă muncă în folosul comunităţii, să-şi recunoască fapta în faţa victimei sau să repare prejudiciul. În lipsa aplicării acestei alternative, tinerii pierd ani din viaţă pe toată durata procesului, plus condamnarea, iar în final ajung să abandoneze şcoala şi se reintegrează apoi foarte greu în societate.
Alexandra avea 17 ani când a intrat într-un anturaj din cauza căruia, în cele din urmă, a ajuns să stea 3 luni în închisoare.
„Am fost complice la tâlhărie și furt”, își începe Alexandra povestea. „Am plecat de acasă la 1 și jumătate seara. Ne-am dus la o biserică. Am stat la un km distanță de ea. Acolo m-au pus să stau. Ei s-au dus. Le dădeam mesaje, le spuneam dacă trece vreo mășînă de poliție... Sincer, nu m-am gândit la ce-i mai rău. Au intrat peste un om, țin minte că după, au venit să ma ia pe mine și au zis că nu au luat absolut nimic. Am ajuns în cartier. A doua zi am mers la un amanet și acolo am stat într-o stație de tramvai și după ce au spart acel amanet au fugit. Am vrut să merg spre casă, ei m-au luat cu ei cu mașina și la nici 5 minute după ce am urcat in mașină am auzit "Mâinile sus!". Ne-au înconjurat mascații, cu pistoalele ridicate. Poliția. Am deschis ușa la mașină și ne-au arestat”. Așa se încheie aventura Alexandrei.
Pentru că era minoră când a comis fapta, Alexandra putea să scape de închisoare. Dar procurorul a trimis-o în instanţă. Procesul a durat doi ani şi, în cele din urmă, Alexandra a pierdut şi anii de şcoală.
„A fost greu pentru mine pentru că aveam regim închis, nu puteam să vorbesc cu nimeni... Aveam voie să ies, dar nu voiam, pentru că nu voiam să-mi fac anturaj acolo sau să mă cert cu cineva. Mi-a fost teamă. Chiar mi-a fost teamă!”, mărturisește tânăra.
70 dintre tinerii infractori devin recidivişti. Măsurile alternative, ignorate de procurori
Gelu Duminică, sociolog: „De foarte multe ori, închisoarea înseamnă începutul calvarului pentru simplul motiv că în închisoare înveți mai degrabă legile junglei decât legile incluziunii. Înveți ce înseamnă domnia pumnului decât domnia școlii, a valorilor. Înseamnă traume, în primul rând pentru copil și pentru familie, care de foarte multe ori conduc către un adult traumatizat și cu foarte multe probleme de reintegrare și relaționare. Noi trăim cu mentalitatea că bine i-a făcut, l-a luat, uitând că peste câțiva ani, respectivul adult deja iese din penitenciar și toate porțile incluziunii sunt relativ închise și nimeni nu îl ajută”.
„Am renunțat la școală și la fotbal și am început să muncesc ca ajutor de bucătar. Știți vorba aia... Oare ce o zice lumea? Da, mi-a fost teamă că o să mă arate cu degetul, dar într-un fel chiar m-am reintegrat. Sunt bine!”, spune acum Alexandra.
De la începutul anului, aproape 300 de minori au fost închişi în puşcăriile din România.
„Sunt peste 3.500 de minori care sunt sancționați în fiecare an și unii dintre ei chiar cu izolarea în centre speciale. La fiecare 3 zile avem un minor care ucide pe cineva și este trimis în judecată pentru a fi sancționat. O dată la două zile avem un minor omorât de cineva. În fiecare zi, șase cazuri de minori trimiși în judecată pentru furt și încă 2 trimiși în judecată pentru tâlhărie. O dată la 3 zile avem un minor sancționat penal pentru agresiune sexuală”, subliniază judecătorul Cristi Danileț, fost membru CSM.
Anul trecut, aproape 4.000 de inculpaţi minori au fost trimişi în judecată. Şi numărul lor tot creşte pentru că procurorii aleg calea instanţei în locul măsurilor alternative.
„Procurorul poate să aplice și o serie de obligații: ca minorul să prezinte scuze victimei, să repare prejudiciul, să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, să urmeze un program de consiliere psihologică. Ca dosarul lui să nu mai ajungă în instanța, deci se oprește dosarul lui la Parchet. Este o varianta cel puțin pentru minori, extrem de constructivă. Minorul nu mai este stigmatizat”, arată Ion Durnescu, profesor dr. La Facultatea de Sociologie.
Statisticile arată că 70% dintre tinerii care au avut o condamnare devin revidivişti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
