Orașele care au pierdut cei mai mulți locuitori

De la căderea comunismului, aproape 50 de oraşe din România au rămas fără 20% din populaţie. Sunt oraşe care s-au schimbat la faţă, care au murit economic şi care sunt acum populate mai mult de bătrâni. La ţară e mai grav de atât. 170 de comune au pierdut între 20 şi 50 % dintre locuitori.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Sute de oraşe şi comune ale României au intrat în disoluţie după '89. Dacă la nivel naţional populaţia a scăzut cu 9 procente, local, fenomenul capătă dimensiunile unei depopulări.

Oraşul Bălan din judeţul Harghita şi-a pierdut 52% dintre locuitori. E oraşul cu cea mai mare scădere din România, arată o analiză a Guvernului preluată de profit.ro, şi totodată cazul clasic de localitate care nu a făcut faţă capitalismului. Pe vremuri, era un punct important pe harta extracţiei de cupru, însă minele au fost închise iar populaţia a scăzut de la aproape 13.000 de persoane la nici 6.000.

La o scară mai mare, firul aceluiaşi scenariu s-a întins şi-n oraşele importante ale ţării. Braşovul a pierdut 21% dintre locuitorii pe care îi avea în '90. Mediaş, 31%, Reşiţa, 26, iar Sighişoara şi Hunedoara au pierdut şi ele peste 20% din populaţie.

Reaşezarea pe pilonii pieţei libere a însemnat că străinătatea, dar şi oraşele precum Bucureştiul, Timişoara şi Clujul, au atras talent şi muncitori în detrimentul oraşelor care au eşuat economic. Însă golirea lor sistematică a făcut ca sărăcia şi depopularea să se autoalimenteze, în vreme ce din partea guvernelor care s-au succedat, nu a venit nicio strategie credibilă pentru dezvoltare.

Lipsa planurilor, cuplată cu libertatea de mişcare, a condus şi la golirea puternică a oraşelor turistice. Pe lista Guvernului cu oraşele depopulate sunt toate staţiunile de pe Valea Prahovei. După 1990, Predeal a pierdut 36% din populaţie, Sinaia, 28, iar Azuga şi Buşteni au rămas şi ele fără aproximativ un sfert dintre locuitori.

Aceeaşi poveste, şi pe alte linii ale turismului românesc. La Băile Tuşnad, la Slănic şi Sovata lupta cu destinaţiile externe a fost pierdută din start. Oraşele au putut să-şi păstreze maxim 8 din 10 oameni, şi totuşi, departe de ochii turiştilor, la ţară, depopularea e mult mai adâncă de atât.

În opt comune din judeţul Alba populaţia aproape că s-a înjumătăţit dupa '90. Scăderi de peste 20% sunt însă în 170 de comune. Acolo viaţa satului a devenit, încet dar sigur, o viaţă a bătrânilor fără putere de muncă. Aşa se face că în multe zone ale ţării agricultura suferă de un deficit de lucrători tineri.