De jumătate de secol, localnicii unui sat din judeţul Neamţ plătesc taxele şi îşi fac actele de identitate... în Harghita. Totul din cauza regionalizării din anii '60, care a redesenat graniţele judeţelor din zonă, iar localnicii, majoritatea etnici maghiari, au preferat să-şi facă acte pe alte adrese, dintr-o comună în care autorităţile cunosc limba maghiară. Primăria de care aparţin teritorial, însă, ar vrea să facă investiţii şi cu banii din taxele lor, aşa că încearcă să îi convingă să se mute şi în acte în judeţul Neamţ.
În satul Trei Fântăni din judeţul Neamţ locuiesc 160 de oameni în 59 de gospodării. Toţi au aceeaşi adresă, pe o parcelă de pământ care aparţine judeţului Harghita, chiar dacă au casele răspândite în tot satul. Oamenii vor să aparţină de Harghita, pentru că funcţionarii publici vorbesc limba maghiară.
În 1968 s-au trasat noile graniţe de judeţ. Atunci, pentru că satul era mai apropiat de primăria comunei din Neamţ, a fost arondat acesteia. Peste ani, toţi localnicii şi-au făcut cărţi de identitate pe o adresă din Harghita, cu acceptul tacit al autorităţilor.
Primăria din Dămuc, judeţul Neamţ, vrea să facă investiţii în sat, însă spune că nu poate pentru că locuitorii plătesc taxele în alt judeţ.
Prefectura Neamţ vrea şi ea să ajute, dar locuitorii nu vor sub nicio formă să îşi schimbe actele.
O hotătâre de guvern ar putea face ca satul să aparţină geografic de judeţul Harghita. Momentan, comisii ale celor două prefecturi caută o soluţie.