Aglomerația urbană decide preţul locuinţelor. Ansamblurile de la periferia Bucureştiului unde nu există metrou sunt ieftine pentru că nu sunt foarte căutate. Lumea le evită: drumul până la serviciu durează foarte mult. În concluzie, ca să aibă vânzări, investitorii construiesc în zone semicentrale şi cu acces la transportul din subteran. Aşa îşi permit să ceară preţuri mai mari.
Piaţa imobiliară a marcat deja pragul de un milion de locuinţe noi în 20 de ani. În topul inaugurărilor conduce Bucureștiul, cu peste 68.000. Cele mai multe locuinţe au fost ridicate în sudul şi vestul oraşului, unde terenurile au fost ieftine. Cei care au cumpărat case acolo s-au bucurat de preţurile mici, dar au descoperit repede că plătesc scump asta.
Drumul spre muncă este o provocare pentru cei care locuiesc în cartiere aglomerate cum este Militari - Şoferii pierd zeci de minute în fiecare zi.
De aceea, preţurile locuinţelor sunt mai mici. O garsonieră costă maximum 30.000 de euro, iar un apartament cu 2 camere 45.000 de euro.
Pentru unii, preţul nu mai este însă criteriul definitoriu pentru alegerea unei locuinţe. Mulţi se interesează cât de aglomerată este zona. Doar în Bucureşti studiile arată că pierdem la volan aproape 10 zile pe an.
Mai puţin aglomerate sunt zonele de est şi sud-est din Bucureşti, dar din cauza aceasta şi preţurile sunt mai mari acolo. O garsonieră costă cam 40.000 de euro, cu câteva mii mai mult ca în vestul metropolei.
Vlad Vlăsceanu, specialist imobiliar: „Migraţia ca politică de dezvoltare urbană în Bucureşti merge spre est, spre una consacrată la Theodor Pallady, care oferă terenuri de anvergură, este o zonă care are apropiere de metrou şi vorbim de o nouă tendinţă, această parte de Pantelimon, sunt patru sau cinci proiecte aici”.