Familia Mureşan din Cluj-Napoca are un buget săptămânal de 250 de lei pentru mâncarea celor patru membri ai familiei. Cele mai multe preparate sunt gătite în casă, cu ingrediente de la ţară.
„Cărniţa o aduc de la ţară, atunci mai rămân lactatele: unt, brânzeturi şi laptele. Dar mai trebuie să şi cumpăr produse de panificaţie: făină, orez, linte, mălai, cereale”, a spus Gabriela Mureșan.
În coşul de cumpărături îşi fac loc şi câteva produse mai puţin tradiţionale.
„Doar acele fish fingers pentru peşte pentru a le da copiilor peşte, puţine conserve chiar numai conservele de peşte”, a mărturisit acesta.
La 400 de kilometri distanţa, la Iaşi, o familie cu doi copii se bazează mai mult pe recolta din grădină. În acest fel doamna Grosu cheltuie doar 100 de lei pe mâncare în fiecare săptămână. Este oricum o cheltuială mare pentru bugetul familiei: soţul ei este şomer, iar una dintre cele două fiice este studentă.
Dulciurile cu ambalaj lucios şi colorat au fost înlocuite cu prăjituri de casă, mai ieftine şi mai gustoase.
„Le mai fac dimineaţa fetelor, dacă am timp, cornuleţe cu gem, cu brânză, cu nucă, după preferinţă”, a povestit Emilia Grosu.
În sudul ţării, la Craiova, o familie cu patru copii se descurcă cu 250 de lei pe lună.
„Facem şniţele de pui cu piure de cartofi, mâncare de fasole verde, spaghete cu fel şi fel de sosuri, un pilaf de orez”, a exemplificat Denisa Văcăruş.
Cum toate alimentele vin de la supermarket, familia abia se descurcă.
Paradox: săracii mănâncă mai sănătos decât bogații
Cei care trăiesc în ţări cu economie puternică mânâncă mult şi prost. Alimente semipreparate, sosuri şi băuturi răcoritoare cu mult zahăr, acesta este meniul celor din Statele Unite sau Germania. Locuitorii ţărilor unde veniturile sunt mai mici pun pe masă alimente mai puţin procesate şi cu mai multe vitamine. E drept, trebuie să se sature din porţii mici, pentru că nu au destui bani, dar măcar se hrănesc mai sănătos.
Reporterii britanici de la cotidianul Daily Mail au făcut un studiu la care au participat 30 de familii din toată lumea. I-au fotografiat pe oameni cu toate proviziile din cămară şi a rezultat că, în Statele Unite, mâncarea de bază este cea congelată sau la conservă. Cu cei 243 de euro cheltuiţi în fiecare săptămână, americanii cumpără pizza, carne deja preparată şi sosuri. Pe masă vedem doar două roşii, dar multe băuturi carbogazoase şi o singură sticlă cu lapte.
La fel de multe cutii de sucuri sunt şi pe mesele nemţilor, cu singura diferenţă că este vorba despre băuturi pe bază de fructe. O familie cheltuie în medie 388 de euro pe săptămână pentru mâncare. E drept, pe mesele lor ajung şi supe, dar concentrate.
Italienii cheltuie pe mâncare jumătate din suma plătită de nemţi. Poate pentru că jumătate din meniu înseamnă paste.
În ţările unde oamenii au venituri mai mici, Polonia, de exemplu, o familie cheltuie în medie, săptămânal, 120 de euro pe mâncare. Polonezii au un meniu asemănător cu al nostru. Mănâncăm mai multe legume şi lactate decât cei din statele dezvoltate, dar mai puţină carne.
În România, o familie cheltuie săptămânal în jur de 44 euro pentru alimente.
Românii dau mai mult de jumătate din ce câştigă pe mâncare. Veniturile lor sunt mici, iar alimentele scumpe. Sunt însă campioni la consumul de pâine, mănâncă mulţi cartofi şi multe paste, iar legumele şi carnea abia se zăresc în coşul de cumpărături.
Diferenţa dintre meniurile locuitorilor din ţările bogate şi sărace se adânceşte şi mai mult atunci când vine vorba despre India sau Mali.
Dacă americanii mănâncă în principal alimente gătite şi care trebuie doar încălzite, în India, cu 30 de euro, oamenii cumpără legume şi fructe, dar şi multe condimente şi o singură o sticlă de suc. La fel de multe legume cu păstăi mănâncă şi cei din Mali. Adaugă însă mult lapte pentru că aici familiile sunt numeroase - şapte copii şi opt adulţi locuiesc în medie sub acelaşi acoperiş.