Mai greu decât în Bulgaria: Unu din patru români riscă sărăcia

În pofida faptului că social-democraţia este bine reprezentată politic în România și a faptului că nici liberalii nu și-au exprimat vreun dezinteres față de problematica socială, România rămâne cea mai săracă țară a UE din punct de vedere al ratei sărăciei, absolute sau relative. Majorările salariale, de pensii nu reușesc să schimbe nimic în bine. România stă mai prost decât țara vecină, Bulgaria.

Statistica ”Sărăcia absolută în Marea Britanie și UE – 2015”, dată publicității marți de către Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii, arată faptul că România se află în cea mai proastă poziție în UE din acest punct de vedere.

România este singura țară care are o rată a sărăciei relative peste 25% și a celei absolute peste 17%. La capitolul sărăcie relativă Bulgaria are un indicator cuprins intre 20% și 24%, într-o clasă de țări care include Grecia, țările baltice, Croația, Spania. Din punct de vedere al sărăciei absolute, Bulgaria este prezentă în aceeași clasă care de data aceasta include și Italia, dar exclude Letonia.

”România are cea mai mare proporție a persoanelor care trebuie să facă față sărăciei relative și absolute din toate țările UE, cu rate de 25,4% și, respectiv, 19,3%. Bulgaria, vecina României,a avut a doua rată a sărăciei absolute, cu 16,2%. Islanda, țară care nu e membru UE, a avut cea mai mică rată a sărăciei absolute și relative, anume 9,6% și, respectiv, 2,9%. Țara UE cu cea mai mică rată absolută a sărăciei în 2015 a fost Danemarca cu 4,3%”, spun statisticienii britanici.

Reamintim că această țară este prima clasată într-un top mondial al progresului social realizat de un ONG din Statele Unite și ce a inclus 133 de țări.

Cum se definește sărăcia absolută și relativă?

O persoană se află în sărăcie relativă dacă trăiește într-o gospodărie cu un venit disponibil echivalent mai mic de 60% din mediana națională în anul respectiv. Mediana, a nu se confunda cu media, este acea valoare care împarte o populație în două grupuri egale ca număr, jumătate având valoarea acelui indicator sunt valoarea mediană, jumătate peste. Spre deosebire de medie, valoarea mediană nu este influențată și nu este distorsionată de mărimea unor valorilor extreme intrate în calcul. Sărăcia relativă se mai numește și ”risc de sărăcie”. Sărăcia absolută este definită ca fiind cea in care se găsește un individ in anul luat în calcul și în cel puțin doi ani din cei trei ani precedenți.

Normalizarea valorilor se face prin luarea in calcul a numărului de copii sau persoane fără venituri din fiecare gospodărie.

Cum se explică diferențele față de Bulgaria

Poziționarea mai bună a țării vecine în clasamentului Statisticii britanice față de România poate semnifica unele lucruri. Deși salariul mediu în România este mai mare decât în Bulgaria, un sistem mai generos al țării vecine cu cei fără venituri face ca ponderea celor săraci să fie mai mică. Ar putea fi vorba, spre exemplu, de venitul de completare acordat celor ce nu au niciun venit, de alocații pentru copii sau chiar de pensii mai mari. O pondere mai mare a populației rurale, fără venituri certe, in România în totalul populației luate în calcul ar putea fi o altă explicație. Migrația puternică din România ar putea deasemenea explica fenomenul prin aceea că populația emigrată, luată în calcul la stabilirea ratei sărăciei, are de fapt propriile venituri obținute din afara granițelor.

Oricum România ocupă ultima poziție în Europa nu numai la capitolul rate ale sărăciei absolute și relative, ci și din punct de vedere al Indexului Progresului Social, un indice calculat de un ONG din Statele Unite, despre care Digi24.ro a scris luni aici. Indicele se consideră a fi un indicator mai bun al progresului unei țări decât Produsul Intern Brut raportat la numărul de locuitori.