Aflată în vestul Țării Hațegului, Sarmisegetuza Ulpia Traiana este locul în care, acum 2 milenii, romanii au ridicat capitala provinciei Dacia. În interiorul orașului, întins pe 33 de hectare, romanii au construit case, monumente publice, amfiteatre și ateliere. Dezvoltată până în secolul al 3-lea, la retragerea aureliană, Ulpia Traiana a început să fie explorată arhelogic abia la jumătatea secolului trecut. Urmele civilizației romane sunt acum vizitate de zeci de mii de turiști în fiecare an.
După ce împăratul Traian a cucerit regatul dac, romanii și-au construit capitala la Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Orașul de dimensiuni impresionante a fost ridicat între anii 108-110. Romanii au folosit aici materiale de construcție variate, de la piatră de râu și stâncă, până la marmură, cărămidă sau țiglă.
„În urmă cu 2 mii de ani, aici a fost capitala provinciei Dacia, iar înainte de asta, între cele 2 războaie mai mari între romani și daci, avem un castru, o tabără militară, și practic aceasta este punctul de plecare în ceea ce noi numim astăzi poporul român”, spune Gică Băeștean, administrator sit arheologic.
Sarmisegetuza Ulpia Traiana păstrează urme clare ale vieții civile și militare de acum 2.000 de ani. Descoperirile arheologilor aduc indicii despre modul în care romanii au trăit aici mai bine de 2 secole, până la retragerea aureliană. Atelierele în care își confecționau singuri cele necesare vieţii sunt printre cele mai interesante descoperiri, unul dintre ele fiind atelierul de sticlă.
Construcția era compartimentată în 10 încăperi unde funcționa un atelier în care se desfășura întreg procesul tehnologic de prelucrare a sticlei. În 2 din aceste încăperi, arheologii au descoperit 5 cuptoare.
Forul roman impresionează și acum prin dimensiuni. Cel mai impunător edificiu este însă amfiteatrul, construit în prima jumătate a secolului al 2-lea. Aici băncile erau de 2 feluri: cele pietruite, aproape de scenă, pentru persoanele importante, și cele de sus, din lemn, rezervate spectatorilor de rând.
În amfiteatru încăpeau 5 mii de persoane. Aici aveau loc lupte între gladiatori, lupte între oameni și animale sălbatice, dar se organizau totodată și manifestații publice sau reprezentații ale unor piese de teatru.
Peste drum de ruinele Ulpiei Traiana se află clădirea muzeului de arheologie. Construit în 1924, muzeul reunește piese și copii ale obiectelor găsite în timpul cercetărilor arheologice.
„Dacă în cazul pieselor de bronz, unde patina nobilă le protejează, avem piese de fier, unde rugina atacă constant și continuu, și de aceea este foarte greu, de exemplu, să vedem un costum militar complet în tot acest imperiu întins pe 3 continente, și atunci, pentru a completa informația istorică, am venit cu ideea arhologiei experimentale, prin care am încercat să aduc un surplus de informație pentru vizitatorul care nu întotdeauna este specialist”, spune Gică Băeștean, administrator sit arheologic.
De la an la an, numărul turiștilor care includ în sejururile lor în județul Hunedoara și o vizită la Ulpia Traiana este tot mai mare.
Iată ce spun vizitatorii:
„Ne place, ne pare bine că am descoperit-o, și că am venit s-o vedem, ne impresionează locurile astea de aici”.
„E prima dată când vin aici și e foarte frumos, și abia aștept să ajung și sus să văd, și dup-aia mergem și la muzeu”.
„Sunt impresionată de priveliște, de împrejurimi, zidurile astea îmi vorbesc de multă istorie și mă atrage să vizitez”.
Situl de la Ulpia Traiana este situat la 15 km distanță de Hațeg, pe drumul național 68. Anul trecut, aici au ajuns 80 de mii de vizitatori. Un bilet de intrare atât în interiorul sitului, cât și la muzeul de arheologie costă 14 lei, iar elevii, studenții și pensionarii plătesc doar 4 lei.