La câţiva kilometri de Bucureşti se ţin lecţii de permacultură, adică pământul este cultivat fără a fi folosite substanţe chimice. Partea practică a cursului are loc pe teren, unde specialiştii îi învaţă pe oameni cum să-şi facă o grădină.
Economistul Andrei Lenard a aflat de pe Facebook despre aceste cursuri. Asta i-a amintit de copilăria lui, petrecută în grădina bunicilor de la Râşnov, unde cultiva morcovi şi ceapă. Acum vrea să aibă propia grădină, cu tot felul de legume.
„Noi am aflat, împreună cu prietena mea, despre permacultură cum se întâmplă în America și faptul că e sustenabilă, că nu folosește îngrășăminte chimice, produsele rezultate sunt mai bune. Noi nu vedem cursurile astea ca fiind ceva dificil, adică e de fapt o plăcere să venim să aflăm despre aceste lucruri și să ne documentăm și să ne dezvoltăm personal,” spune Andrei Lenard, economist, 32 de ani.
Cursurile sunt organizate sub formă de ateliere teoretice si practice şi durează până în toamnă, iar temele sunt diferite în fiecare săptămână.
„În acest atelier oamenii învață bazele permaculturii, învață cum să gândească în agricultura ecologică și permacultură, învață diferența dintre mentalitatea agriculturii ecologice și cea a agriculturii convenționale, învață să respecte natura și să o trateze ca pe un ecosistem, învață să proiecteze ecosisteme sustenabile,” precizează Gabriel Diaconu, permacultor, președintele Asociației de Permacultură.
La anul, terenul de la Chitila va deveni o mare grădină de fructe şi legume crescute doar cu îngrăşăminte naturale. Cine vrea să urmeze modulul de agricultură ecologică trebuie să plătească o mie de lei.