Cum funcționează casele cu costuri zero la energie. Tinerii care le-au conceput se lovesc de obstacole în România
Construiesc prototipuri de case solare premiate la concursuri internaţionale, dar când ajung în ţară și vor sa le implementeze, se lovesc de probleme birocratice și de lipsa de legislație in domeniu. Dar, în loc sa se plângă, Mihai Toader Pasti și Claudiu Butacu au ales să schimbe ei lucrurile. În doi ani au reușit să determine modificarea legislației și să vină în ajutorul celor ce optează pentru energia produsă de panourile solare.
Mihai Toader Pasti: „Casa pe care o vedeţi aici este una 100% electrică, asta înseamna că încălzirea se face cu ajutorul energiei electrice, răcirea şi tot ceea ce înseamna consum de energie în casa noastră. Deasupra avem 22 de panouri fotovoltaice, asta înseamnă undeva aproximativ 5,5 kilowaţi putere instalată. Anual noi producem mai multă energie cu 2.500 de kilowaţi, practic producţia este undeva la 6.800, iar consumul este la 4.300”.
Mihai Toader-Pasti şi Claudiu Butacu sunt doi dintre tinerii care fac ca România să fie bine văzută în lume. Din anul 2012, ei construiesc prototipuri de case electrice recunoscute şi premiate la nivel internaţional la Solar Decathlon, cea mai mare competiţie de case solare din lume.
În timp ce în străinătate casele electrice şi panourile fotovoltaice devin o normalitate, în România acest proces era stopat de lipsa unei legislaţii în domeniu.
Ce este „prosumatorul” și ce prevede legea care îl privește
A fost motivul pentru care cei doi tineri au creat EnergiaTa, o asociaţie care vine în sprijinul celor care vor să folosească energia solară. Au format o comunitate puternică, au venit cu soluţii, iar rezultatele nu au întârziat să apară. La începutul acestui an, a fost publicată în Monitorul Oficial „Legea prosumatorului”. Adică reglementările necesare celor care au panouri fotovoltaice şi pot produce energie nu doar pentru consumul propriu, dar şi pentru reţeaua naţională.
Mihai Toader- Pasti - cofondator EnergiaTa: „Proiectul EnergiaTa a apărut ca o frustare a noastră, pentru că aveam casa, aveam panouri fotovoltaice şi aveam energie în exces şi nu puteam face nimic cu ea. Am început să întrebăm şi să vedem de ce nu se poate face. Iniţial ni s-a zis că există prosumatori în România, era aşa, un fel de mit, era ca un basm, există prosumatorii, dar nu îi găseşte nimeni. Şi am început să vorbim cu tot felul de experţi, cu oameni din minister, de la ANRE ş.a.m.d. şi ne-am dat seama că de fapt nu există niciun om în România care să producă, care să injecteze în reţea, era un haos general”.
Claudiu Butacu - cofondator EnergiaTa: „Faptul că erau foarte multe autorităţi şi minstere implicate a permis să se jongleze foarte mult dintr-o parte într-alta: Nu e datoria noastră, este datoria lor. Nu e datoria lor, sunt în vacanţă parlamentară, e datoria ălora şi tot aşa s-au tot strâmbat. Când am văzut că în România nu se întâmplă nimic, am încercat să mergem mai departe: am ajuns la Bruxelles, ne-am întâlnit cu europarlamentari. În continuare nu se întâmpla nimic, dar aveam unealta foarte importantă: şi anume că în UE mai toate ţările au adoptat aceasta lege şi existau rezultate”.
După doi ani de întâlniri şi negocieri, cei doi tineri au reuşit să îşi ducă visul la bun sfârşit şi să vină în ajutorul celor ce aleg energia verde.
În România, mai ales în lunile de vară, panourile fotovoltaice produc energie solară în exces. Până acum, aceasta era ori pierdută, ori păstrată în acumulatori. Legea prosumatorului va permite ca acest surplus să fie injectat în reţeaua naţională.
Prosumatorii nu vor primi bani în schimbul energiei injectate, ci, ulterior, se va face o regularizare a facturii.
După ce au reuşit să schimbe legislaţia şi să creeze o comunitate puternică a celor ce aleg energia solară, cei doi tineri au creat un ghid gratuit care să explice pe înţelesul tuturor ce înseamnă să fii prosumator.
Mihai Toader- Pasti, cofondator EnergiaTa: „Începem cu lucruri generale despre energia solară, cum vine ea de la soare şi cum putem noi să o transformăm în energie electrică pe care putem să o consumăm, ce înseamnă legislaţia pentru prosumatori, ce este un prosumator, cam care sunt costurile şi ce înseamnă investiţia într-un astfel de sistem, dacă rentează sau nu, cu cât poţi să vinzi energia, ce se întâmplă cu energia după ce o vinzi, cum se face regularizarea pe factură. Acestea sunt informaţii pe care oamenii le pot găsi pe ghidul nostru, ghid care există gratuit pentru cei interesaţi”.
Mihai Toader -Pasti - cofondator EnergiaTa: „Nu ştiu de ce noi a trebuit să facem ghidul acesta, clar nu ar fi trebuit să fie responsabilitatea noastră. Dar cumva e uşor să te plângi de lucruri că nu se întâmplă, nu se fac şi atunci ce îţi mai rămâne, dacă nu le fac alţii, să le faci tu?”
Claudiu Butacu - cofondator EnergiaTa: „A avea panouri fotovoltaice este o armă de a îţi produce singur energia, dar până la a ajunge să îţi economisești real pe factură jumătate, 30% sau integral, e un cumul de alţi factori: cât de eficientă energetic este casa, cât de responsabili suntem noi când consumam energie de orice fel. De-aia casele inteligente, sustenabile, ţin cont de toate aceste aspecte şi se fac simulari astfel încât să fie o simbioză perfectă între toate”.
Potrivit normelor europene, până în anul 2030, peste 30% din energia folosită ar trebui să fie din surse regenerabile. Lucru practic imposibil în România, în condiţiile în care anul trecut erau aproape 55.000 de case fără curent.
Un caz concret: casa fără facturi
Felicia şi Marius Ienculescu-Popovici sunt însă un caz fericit. Ei au ales să ţină pasul cu vremurile în care trăim şi de 10 ani folosesc energia solară. Mai mult, şi-au transformat casa într-un centru ecologic, unde le arată şi altora cum vor funcţiona locuinţele viitorului.
Marius Ienculescu-Popovici - utilizator panouri fotovoltaice: „Am folosit foarte multe materiale ecologice, sisteme de izolaţie din materiale naturale, automatizări, producerea energiei din surse regenerabile, practic am încercat sa încorporăm cât mai multe soluţii care să facă clădirea să funcţioneze ca un sistem. Am terminat în 2016, la vremea aceea nu puteai sa injectezi energia în reţea şi ca atare am mers pe soluţia să folosim baterii. Suntem conectaţi la reţeaua de energie naturală, dar încercăm să producem cât mai mult din resurse proprii”.
Felicia Ienculescu-Popovici - utilizator panouri fotovoltaice: „Practic, odată ce ai făcut investiţia, după aceea poţi să dormi liniştit pentru că nu mai ai facturi. Și până la urmă, totul se judecă nu pe zi, ci pe un an: cât produci și cât cosumi la nivelul unui an. Pentru că într-o zi ca asta în care nu a fost prea mult soare, sigur nu produci atât de multă energie, ai produs ceva energie, dar nu suficient. Însă sunt zile vara, în care produci mult mai mult decât poţi consuma, orice ai face. Chiar dacă ai ţine aerul condiţionat exagerat de mult şi mai mai mulţi alţi consumatori, tot nu consumi totul. Și aşa practic bilanţul acesta se consideră la nivelul unui an, nu la nivelul fiecărei zile”.
Marius Ienculescu-Popovici: Acestea sunt panourile fotovolatice, sunt 3 KW. (Reporter: Până acum au redus cheltuielile?) În România dacă ai instalat 3 kilowați, te aştepți ca într-un an să produci cam 2-3 mii de kilowaţi la nivelul anului, deci cam asta ar fi producţia pe care să o aştepţi la o astfel de investiţie anual”.
Deşi acum există o legislaţie şi, la prima vedere, lucrurile par clare, rămâne de văzut în ce fel vor reuşi posesorii de panouri fotovoltaice să beneficieze de facilităţile ei.
Citiți și: Panouri fotovoltaice. Ce acte îți trebuie pentru a accesa fonduri de la stat
Dezamăgirea unor entuziaști
În momentul de faţă există şi un program prin care cei care achizitionează panouri fotovoltaice pot primi de la stat 20.000 de lei. Ca orice program pilot românesc are multe lacune şi cei care vor să acceseze fondurile trebuie să se înarmeze cu multă răbdare.
Mihai Toader Pasti: „Ce este interesant: că noi, în România, ne gândim cum să facem prosumatorii posibili şi cum să poţi să îţi pui panouri fotovoltaice pe casă şi cum să îţi injectezi energia electrică în reţea, în același timp, China încearcă să planteze şi să cultive bumbac pe Lună, America se pregăteşte în 2022-2024 să înceapă colonizarea planetei Marte. Se întamplă niște lucruri extraordinare în lume și noi cumva suntem blocați în trecut din punct de vedere legislativ şi pare că ceea ce facem noi aici este SF. Cum iarăşi s-a spus de multe ori că noi am făcut locuinţa viitorului, ceea ce cumva e şi frustant şi nu vrem să transmitem asta - locuinţa asta ar fi trebuit făcută acum 20 de ani”.
Mihai Toader Pasti şi Claudiu Butacu au reuşit să contribuie la modificarea legislaţiei, au făcut şi fac în continuare tot ce ţine de ei pentru a contribui la schimbare. Însă felul în care merg lucrurile în România, lentoarea şi piedicile puse chiar de autoritaţi îi determină pe cei doi tineri să ia în calcul inclusiv plecarea din ţară.
Mihai Toader-Pasti - cofondator EnergiaTa: „Nouă constant ni se spune că nu veţi reuși. Şi când reuşim, ni se spune Aţi avut noroc, data viitoare nu o să vă mai iasă. Şi când treaba asta vine de la toată lumea, cumva stai să te gândeşti de ce să nu faci lucrurile la un nivel, în altă parte”.
Claudiu Butacu - cofondator EnergiaTa: „Cred că în momentul în care vom vedea că suntem îndepărtaţi de tot şi că nu mai suntem lăsaţi să intervenim pentru ţară, cred că atunci va fi momentul în care vom pleca din ţară. Dacă acum doi ani eram super- optimişti, realist vorbind si ziceam "Hai sa salvăm cu toţii tara", ce se întâmplă pare că e total din alt basm...”
Mihai Toader- Pasti - cofondator EnergiaTa: „În următorii 25 de ani, 47% dintre joburile actuale vor dispărea, până în 2030 or să apară 87% din joburi care nu există. România nu vorbeşte despre așa ceva, noi în continuare vorbim despre corupţie şi despre lucruri despre care ar fi trebuit să vorbim acum 20-30 de ani”.
Reporter : Oana Coşbuc
Imagine : Vlad Parascviv, Andrei Captarenco
Urmăriți emisiunea „Bonton” în fiecare duminică, de la ora 17:30, la Digi24
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
