Cum arată astăzi Sahara Olteniei, deșertul apărut pe 100.000 de hectare în sudul României

Nisipul muşcă din pământul României în fiecare an tot mai mult, iar sudul ţării se transformă într-o zonă aridă, cu microclimat mai degrabă deşertic. Sahara Olteniei are deja 100.000 de hectare şi se întinde de la Craiova la Calafat şi Corabia. Specialiştii spun că lupta cu nisipul e aproape pierdută în lipsa unui proiect de împăduriri şi irigaţii.

Volodimir Zelenski, primit cu căldură la Londra: Suntem alături de Ucraina

Miting AUR în Capitală: Jandarmeria a întocmit acte de sesizare pentru un dosar penal şi aplicat mai multe amenzi contravenționale

Echitația revine la modă printre adolescenți. Tot mai mulți tineri își petrec timpul liber printre cai

Cei mai buni măcelari din România se pregătesc pentru Campionatul Mondial de la Paris

Culturi distruse de ger. Fermierii din Olt numără pagubele, după ce roșiile și varza au înghețat

Autostrada Timișoara - Moravița intră în linie dreaptă. Când va fi gata șoseaua de 70 de kilometri

Cum arată viața în Deveselu de când au venit americanii în comună

Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei la București: Suntem profund impresionați de evoluția României din ultimii ani

Chirii de lux în Oradea pentru vânzătorii de mărțișoare: 1.700 de euro pentru cinci zile

Marin Bileru e fermier la Dăbuleni de când se ştie, dar truda-i este tot mai grea, de la un an la altul. Pe solul nisipos, mai nimic nu rodeşte.

Marin Bileru, fermier: Ăsta nu e bun de nimica. Nici buruienile nu se fac aici. Jos acolo unde e pământul bun, îl inundă.

Localnic: Cea mai ploioasă lună a anului statistic este iunie, mai este iulie şi august omoară tot, deci în august este totul terminat.

-Este bun doar pentru...?

-Culturile extratimpurii. Timpurii, viţă de vie, ceva pomi ar merge.

Fenomenul de deşertificare a început, însă, demult. În anii '70, comuniştii au înfiinţat o staţiune de cercetare, să caute soluţii pentru stoparea fenomenului. Misiunea e, însă, aproape imposibilă.

Cercetător: Uitaţi-vă la un interval de un sfert de oră după ce s-a încorporat, s-a lucrat cu freza cum s-a uscat nisipiul. La suprafaţă, practic, curge printre degete.

Aurelia Diaconu, director Staţiunea de Cercetare Dăbuleni: Cartoful dulce este o specie mai nouă la care am creat răsadul şi urmează ca în mai să venim cu el în teren. De asemenea, lansăm experienţele privind culturile de câmp, plantele medicinale.

Iulia Drăghici, cercetător Staţiunea Dăbuleni: Una dintre preocupările noastre este obţinerea de producţii timpurii la legume în câmp.

În lupta împotriva deşertificării armele sunt puţine: împăduririle şi irigaţiile.

Octavian Popa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj: Salcâmul este un astfel de mod de valorificare a nisipului alături de ce se mai cultivă în zonă, dar salcâmul este specia care se prinde mult mai uşor şi valorifică şi fixează nisipurile.

Specialiştii avertizează că în lipsa unor măsuri ferme, sudul României se va transforma încet-încet într-un uriaş deșert. Nisipul înghite, an de an, câte o mie de hectare de teren.