Comorile de negăsit ale Peşterii Isverna

Peştera Isverna, aflată la doar 390 de metri altitune, în judeţul Mehedinţi, este una dintre cele mai puţin explorate din România. Prima vizită a fost făcută în 1914 şi de atunci munca speologilor nu a avandat prea mult. Este o peşteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peştera Isverna are peste 1,5 kilometri lungime şi este parcursă de un râu subteran. Are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România şi de acolo porneşte cel mai mare izvor carstic din judeţul Mehedinţi.

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Cod portocaliu de ninsori și vânt puternic în ziua de Crăciun. Care sunt zonele afectate

Un avion Swiss Air de pe ruta București - Zurich a aterizat de urgență în Austria

George Simion, despre Guvernul Ciolacu 2: „N-aţi auzit vocea poporului”

Cătălin Drulă: Ceauşescu rânjeşte din iad când vede o nouă nomenclatură şi nişte noi securişi care se agaţă cu disperare de putere

Ilie Bolojan: „Guvernul pe care ne propunem să-l învestim astăzi este o necesitate pentru România”

Marcel Ciolacu: „Funcţionarul public a devenit similar cu cornul abundenţei”. Ce spune despre sănătate și educație

Tainele Peşterii Isverna sunt multe. Legendele spun că în galeriile cu apă cristalină sunt ascunse comori. Una ar fi de argint şi ar fi ajuns acolo din ordinul împărătesei Maria Theresa a Imperiului Austro-Ungar. Alta ar fi tezaurul Serbiei, ascuns în România la jumătatea anilor 1800, când prinţii moştenitori Milan Obrenovici şi Mihail îşi disputau tronul.

Ştefan Dascălu, reprezentant al Direcţiei de Administrare a Geoparcului Mehedinţi: „Tezaurul Mariei Theresa, tezaurul Serbiei... Dar până acum a rămas doar o iluzie.”

Ion Stoenescu: „Veneau haiducii şi, pe timpul ăla, au băgat 12 poveri de aur.”

În Peştera Isvernei oamenii nu caută doar bogăţiile împărătesei, ci şi comorile naturii, ceea ce pare să fie la fel de greu. Cel mai mare izvor carstic din judeţul Mehedinţi este greu de explorat din cauza pasajelor inundate de apă, a galeriilor sculptate întortocheat şi a lacurilor subterane. În plus, coloniile de lilieci stau de veghe tot timpul. Accesul este permis doar speologilor care în urma cercetărilor au descoperit cele trei sifoane ale Peşterii Isverna: galben, verde şi negru. De pătruns, au reuşit să pătrundă doar în două.

Sidonia Ghindeanu, corespondent Digi24 Craiova: „Am parcurs circa 500 m prin peşteră şi am ajuns la Sifonul Verde. Este punctul de la care călătoria poate continua doar într-o barcă. La 5 minute de mers, începe spectaculoasa galeria subacvatică unde găsim şi o platformă de scufundări. Până acum a fost explorat circa 1 km din acea galerie.”

Ştefan Dascălu, reprezentantul Direcţiei de Administrare a Geoparcului Mehedinţi: „Înainte, ea era deschisă vizitatorilor, dar având în vedere periculozitatea care o reprezintă această peşteră datorită pereţilor calcaroşi, abrupţi, sifoanelor, meandrelor pe care le face, a fost explorată în general numai de specialişti.”

Studiile publicate de cercetătorii români l-au adus la Peştera Isverna şi pe vestitul explorator francez Jacques-Yves Cousteau. În anii '90, a coborât împreună cu echipa sa în galerii.

Ştefan Dascălu, reprezentantul Direcţiei de Administrare a Geoparcului Mehedinţi: „Această peşteră a fost promovată pe plan internaţional de către cercetătorul Jacques Cousteau, care a filmat în această peşteră. După aceea, în serialul Explorări ale secolului 20, a promovat şi această peşteră în nenumărate rânduri.”

Pentru speologi, Peştera Isverna rămâne o mare provocare. O altă legendă, care nu are legătură cu vreo comoară, spune că acum 15 ani, doi exploratori din Ungaria au fost atraşi de o forţă nevăzută în adâncuri şi au pierit înecaţi.