Bucătăria şi mâncarea românească, un mix între preparatele tradiţionale şi noul val reprezentat de chefii pregătiţi la şcolile internaţionale, a devenit subiectul unui amplu articol scris de CNN.
Potrivit sursei citate, în România, mâncarea nu este servită doar pentru a satisface foamea, ci este considerată şi o lecţie despre cultura prea puţin cunoscută de cei care ajung să viziteze ţara. Cu un puternic accent pe preparatele tradiţionale, gastronomia românească reflectă multiculturalitatea sa, în timp ce noul val culinar îşi face loc încetul cu încetul. Astfel, chefii câtorva restaurante din Bucureşti, Sibiu şi Braşov încearcă „să rafineze meniurile tradiţionale”.
Într-una din puţinele ţări din Europa în care mai există păduri virgine, cu sate încă neatinse de urbanizare, în România, oamenii continuă să consume produse cultivate în propria grădină. În ciuda numeroaselor importuri, în ultimii ani se observă un interes tot mai mare pentru produsele proaspete, locale.
Noua generaţie de chefi educaţi în străinătate încearcă să redefinească gastronomia românească, pe care o descriu drept o „experienţă”, prin noi tehnici, dar şi printr-un stil de viaţă complet nou. Aceştia şi-au întors atenţia asupra ingredinetelor produse chiar în ţară.
„Începem să ne pierdem identitatea, uităm să mâncăm preparate cu care am crescut”, a declarat chef Alexandru Petricean, potrivit CNN.
Ca Alex Petriceanu mai există şi alţi chefi care încearcă să promoveze, la nivel mondial, bucătăria românească.
Paul Oppenkamp, un chef olandez care a petrecut 12 ani plimbându-se şi lucrând în toate bucătăriile lumii, a deschis un restaurant în Bucureşti, unde, alături de soţia sa originară din România serveşte preparate moleculare, cu ingrediente de sezon. Meniul său, bazat pe produse de sezon, s-a făcut remacarcat datorită faptului că este servit în porţii mici, pe linguri de lemn.
Manifestul acestei noi generaţii de chefi este clar: „Nu te concentra doar pe a mânca, ci onorează mâncarea prin provenienţa sa”.
