Cele 6 caracteristici principale ale micro-generației „Xennial” și cum se deosebește de „mileniali”
Data publicării:
Dacă sunteți născuți între ani 1977 și 1985, faceți parte oficial din generația pe care englezii o numesc „Xennial”.
Termenul a fost folosit pentru prima dată de Sarah Stankorb, o scriitoare din Ohio, SUA, într-un articol publicat în revista Good, scrie Business Insider. „Xennial” este o micro-generație care se încalecă peste Generația X (1965-1980) și „Mileniali” (1981-1996), potrivit Centrului de Cercetare Pew.
„Xennialii”, potrivit lui Stankorb și a multor teorii care au urmat apoi, au crescut cu casete audio și VHS, dau s-au adaptat perfect tranziției spre telefoanele inteligente și social media.
Unii numesc această micro-generație „Generația Oregon Trail”, după un popular joc video, sau „Generația Catalano”, după personajul interpretat de Jared Leto în „My So-Called Life”.
Mai jos găsiți cele șase caracteristici principale care-i deosebesc pe „xenniali” de frații mai mici - „milienialii”:
„Xennialii” lucrau deja atunci când a venit criza din 2008. Mulți „mileniali”, în schimb, de abia terminau facultatea sau își căutau locuri de muncă. Unele studii arată că, cel puțin în SUA, „xennialii” au fost cei mai afectați de criză - aveau datorii de studiu din facultate, și-au pierdut locurile de muncă etc.;
„Xenniali” au trecut prin copilărie și adolescență fără să cunoască fenomenul social media - includem aici Myspace, Hi5 și Facebook. Cei mai mulți dintre „mileniali” aveau însă conturi de Myspace și Facebook înainte să intre la facultate;
La 11 septembrie 2001, când au avut loc atacurile teroriste care au pus la pământ Turnurile Gemene din New York, „xennialii” erau adolescenți sau aveau în jur de 20 de ani. „Milenialii” erau mult mai tineri și și-au trăit adolescența fiind mult mai naivi;
„Xennialii” nu au avut mobile până la vârsta de 20 de ani. În copilărie au folosit telefoanele publice. În schimb, unii „mileniali” au primit mobile în copilărie sau adolescență;
Per total, părinții „xennialilor” au fost mai relaxați decât cei ai „milenialilor”, care au transformat în obsesie dorința de reușită a copiilor;
„Xennialii” nu sunt pesimiști prin definiție, însă nu sunt la fel de optimiști și siguri pe ei ca „milenialii”. Un studiu din 2016 a scos la iveală că „milenialii” au fost mult mai optimiști cu privire la viitor decât generațiile anterioare.