Ce înseamnă pentru Europa protestele din România
Rezistenţa sutelor de mii de români care au protestat în stradă şi mesajul lor ferm de a refuza să rămână indiferenţi în faţa corupţiei au atras atenţia presei internaţionale. Într-o Europă a scepticismului şi a populismului în creştere, în care dezbaterile publice lansează ideea scindării structurilor europene, românii au transmis un mesaj puternic: vrem respectarea legii şi a valorilor fundamentale ale unui stat de drept.
Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, Emil Ionescu, şi criticul de artă Pavel Şuşară sunt printre cei care au ieşit in strada, alături de sutele de mii de români din Piaţa Victoriei.
„Am hotărât să ies să protestez pentru că m-am simţit sfidat de această conducere, de această guvernare, am simţit că sunt înşelat şi demnitatea mea a fost afectată. E vorba de demnitatea de cetăţean”, a spus Emil Ionescu.
„Proiectul acestor manifestări este în viitor. Speranţa şi viitorul sunt legate de tinereţe. Dar dacă e să luăm vârsta biologică, media de vârstă biologică a celor care au fost în Piaţa Victoriei, sunt oameni maturi. Dar ceea ce îi leagă de tinereţe este această putere de aspiraţie, această privire înainte.. Oamenii ăştia nu se mai uită înapoi”, a adăugat Pavel Șușară.
Schimbarea la față a Ro-mâniei
Revolta sutelor de mii de români ieşiţi în stradă în ultimele săptămâni a ajuns pe prima pagină în presa internaţională şi a devenit breaking news la marile televiziuni din întreaga lume. Protestele au fost privite ca o surpriză extraordinară pe care „românii care rezistă” au oferit-o întregii lumi.
„Există o Românie a viitorului, o Românie dinamică. Cea care nu s-a manifestat suficient până acum este această Românie, ultima Românie: România dinamică, România oamenilor cu proiecte. Oamenii ăştia au ieşit acum. Oamenii care au simţit un moment zero al riscurilor la care ei sunt supuşi. Dacă nu ieşeau acum, e foarte posibil să nu mai fi putut ieşi mult timp de acum încolo”, a explicat criticul de artă Pavel Șușară.
„Foarte frumos mesaj a fost pentru Occident şi un mesaj cu atât mai important cu cât vine de la o ţară prinsă în vâltoarea a tot felul de populisme şi de naţionalisme”, a adăugat decanul Facultății de Litere Emil Ionescu.
Admiraţia presei internaţionale a fost cu atât mai mare cu cât revendicările protestatarilor au arătat o nouă faţă a românilor. Revolta lor nu a avut o miză materială, ci una morală: au ieşit pentru dreptate, pentru apărarea statului de drept, pentru denunţarea şi pedepsirea corupţiei. Şi pentru un principiu esenţial în orice democraţie: nimeni nu este mai presus de lege.
„În momentul în care nişte guvernanţi hotărăsc să dea legi care să îi favorizeze pe ai lor, situaţia este dramatică. În faţa acestei situaţii dramatice tinerii aceştia nu au reacţionat cu înverşunare, au reacţionat cu solidaritate, cu echilibru şi cu umor. Or aceasta este minunat”, a spus Emil Ionescu.
„Nimic nu se obține fără rezistență”
Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, a fost la proteste. Le-a adresat o scrisoare tinerilor ieşiţi în stradă, un îndemn la solidaritate.
„Promisiunile de salarii mărite le-au făcut şi actualii guvernanţi, şi Nicolae Ceauşescu. Sînt prea în vîrstă ca sa mă mai pot înşela. Oamenii de această categorie îţi pun cizma pe gît şi te întreabă dacă nu cumva te strînge. Dacă vă doriţi o ţară în care să puteţi trăi, luaţi aminte: nimic nu se obţine fără rezistenţă. Iar rezistenţa, acum, se numeşte Piaţa Victoriei. Nu ştiu cît vor sancţiona europenii ceea ce se întîmplă în aceste zile la noi. Şi nici nu are importanţă. Important e că, prin rezistenţa noastră activă şi vizibilă, creăm ceea ce avem nevoie (şi ceea ce guvernanţii de acum nici nu îşi imaginează că ar putea conta): solidaritatea noastră, nu mafiotă, ci aceea întru valori comunitare, de care nu îţi este ruşine”, a scris Emil Ionescu.
„Vorbind cu un coleg, colegul meu îmi spunea „să ştii că în ceea ce s-a întâmplat sunt deja semnele naşterii unui alt popor.". Un popor care datorită tehnologiei nu mai poate să fie minţit, nu mai poate să mai fie înşelat, nu mai poate să mai fie sfidat pentru că reacţiile pot să fie instantanee. S-ar putea să fie aşa. S-ar putea ca acum să stea să se nască un alt popor. Ar fi foarte bine”, a adăugat decanul Facultății de Litere.
Într-o Europă aflată în criză identitară, dar şi pe fondul unei neîncrederi din ce în ce mai mari în instituţii şi lideri politici, lecţia noastră anticorupţie a fost percepută ca un semnal puternic al victoriei eticii asupra ideologiilor. Ceea ce primează în ochii acestor protestatari este, înainte de orice, moralitatea, o valoare pentru care Europa fondatoare însăși a uitat să militeze, a titrat presa internaţională.
„Oamenii au ieşit în stradă şi în 90, în Piaţa Universităţii, şi în momentul Colectiv şi acum să pună cumva în ordine viaţa noastră publică, să însănătoşească moral şi să acrediteze idei. Nu există niciun pic de ipocrizie acolo, este o stare de jubilaţie, aş zice uneori aproape de beatitudine. Dar toată această stare pe care noi putem s-o percepem estetic, de fapt camuflează o dramă. Drama unor oameni care şi-au pierdut locul în propria lor istorie, care simt că sunt uzurpaţi de către vârstele vetuste, caduce ale istoriei, nu vorbesc despre vârstele oamenilor, ci despre vârsta timpului, despre vârsta civilizaţiilor. Ei încearcă să evadeze dintr-o civilizaţie stopată şi dintr-o cultură implozată şi să-şi construiască un viitor pe măsura aspiraţiilor”, a spus criticul de artă Pavel Șușară.
Printre cei care au dedicat articole ample evenimentelor din România este şi Gaspard Koenig, eseist, politolog şi jurnalist francez la publicaţiile l'Opinion, Le Point şi Les Echos. Într-unul dintre articolele sale, „Lecţia anticorupţie a cetăţenilor români", acesta se întreabă dacă reînnoirea europeană nu ar putea veni de la dinamismul unui stat aflat la periferia UE, mai degrabă decât de la nucleul fondatorilor.
„Ceea ce este interesant este că oamenii nu se revoltă împotriva unei dictaturi. Nu este vorba despre contestarea legitimității democratice a guvernului. În fond, el a fost ales cu o majoritate importantă, chiar dacă prezența la vot a fost slabă. Așa că nu despre regimul de la putere este vorba ci despre cum forma în care se manifestă această putere. Bun, înțelegem că această putere este legitimă, dar de-acum înainte, această putere trebuie să fie receptivă la mesajele pe care le transmitem. Acest lucru, cred eu, reprezintă o ruptură în sânul democrației. O ruptură-tranziție la fel de puternică precum trecerea de la un regim autoritar la unul democratic”, a explicat jurnalistul francez.
Koenig consideră că protestele românilor creionează profilul-robot al unui nou tip de politician: un profesionist transparent, care ascultă mandatele cvasi-imperative ce îi sunt acordate regulat de mişcările populare şi supus unor instituţii puternice.
Problema neparticipării la vot a tinerilor nu este o realitate doar în România, mai spune eseistul francez. Franţa, Marea Britanie s-au lovit de aceeaşi reticenţă a tineretului faţă de implicarea civică. Şi totuşi, atunci când un regim politic greşeşte flagrant şi ameninţă statul de drept, lucrurile stau cu totul altfel.
„În clipa în care au văzut că neieşind la vot au delegat în mare măsură întreaga putere într-o singură parte şi că această delegare a contrabalansat enorm de mult echilibrul care în mod normal ar fi trebuit să fie, această Românie s-a revoltat. S-a revoltat susţinând-şi idealurile, susţinându-şi proiectele, susţinându-şi dreptul la viitor”, a spus criticul de artă Pavel Șușară.
„Prin profesia mea, eu îi îndemn pe cei tineri, ori de câte ori vin alegeri, să meargă la vot, fiind eu convins că destinul României nu trebuie şi nu merită să fie hotărât, o dată la patru ani, o dată la doi ani, de populaţia majoritar vârstnică. Eu cred că lucrul acesta nu este bun pentru ţară. Am văzut o pancartă. care spunea cam aşa: „Dacă vreţi schimbare, data viitoare mergeţi la votare!". E mai puţin spectaculos să te duci să votezi decât să fii în piaţă. Uneori însă este mai eficient. Acum trebuie să ştim dacă ceea ce alegem este eficienţa sau spectaculozitatea. Poate că avem nevoie de amândouă”, a adăugat decanul Facultății de Litere.
Este greu să găseşti un lider în mulţimea protestatarilor români, scria jurnalistul Gaspard Koenig. În mulţimea imensă, toţi aveau o singură voce. O voce căreia i s-au alăturat numeroşi oameni de cultură, scriitori, artişti vizuali, actori.
„Eu am văzut în piaţă oameni paşnici, eu le-aş spune oameni cumsecade, educaţi şi decenţi. Alţii au vorbit, e vorba de posturi de televiziune care erau interesate de alte lucruri au vorbit despre manifestanţi agresivi. Eu n-am văzut aşa ceva. Sigur, doamna ministru de interne a şi făcut o listă a celor care în opinia dumneaei au alimentat starea de protest. Dar eu îndrăznesc să spun că lista aceea este prea mică pentru ceea ce a fost. Eu cred că în piaţă au fost foarte multe persoane cu autoritate publică, persoane cu infleunţă. Sigur că lucrul acesta a contat. Oamenii aceştia nu au venit pentru a se urca pe o tribună şi a ieşi în relief, asta se întâmpla în Piaţa Universităţii, oamenii aceştia au venit acolo ca să se alăture celor tineri şi anonimi. Şi au format cu ei o reţea. Reţea în sensul în care prin ea a circulat o vibraţie”, a spus Emil Ionescu.
Creativitatea românilor, de neoprit
Dimensiunea esenţială a oricărei manifestaţii de stradă este scopul, mesajul pe care protestatarii îl transmit celor împotriva cărora militează. Apoi, manifestanţii îşi stabilesc codurile de comunicare, instrumentele prin care decid să-şi facă auzite nemulţumirile. Creativitatea românilor s-a dovedit...de neoprit.
„Şi aici au găsit pe de-o parte mijloacele clasice care sunt cuvântul, sunetul, şi reperele vizuale, formele grafice. Fiecare dintre acestea luate în parte constituie teritoriul unei arte. Pancartele ţin de arta grafică, sloganurile, lozincile, tot ce se comunică verbal ţind e partea narativă. şi deasupra tuturor este din când în când o anvelopă de lumină. Aşa, o atmosferă imponderabilă care sunt aduse de către noile tehnologii, de către lasere, de către telefoane smart, de către tot felul de lucruri de tipul ăsta”, a spus Pavel Șușară.
Dincolo de implicaţiile politice la scară mare, pentru sute de mii de români, protestele rămân cel mai frumos exerciţiu de demnitate: în faţa unei clasei politice corupte, dar şi în faţa unei Europe care ne-a descris, ani la rând, în termeni nu tocmai elogioşi.
„Piaţa Victoriei acum are ceva aproape nepământean, ceva galactic, privită de sus, pare o coagulare de praf de stele, de corpusculi care au conservat în ei încă o parte din lumina iniţială din combustia Big Bangului. Şi această Românie a schimbat imaginea acelei Românii care tot îşi schimbă imaginea”, a precizat criticul de artă Pavel Șușară.
Pentru prima dată, în istoria ultimelor două decenii, Tineriada rezistă şi spune un nu categoric corupţiei. Transmite un mesaj care ne-a transformat, dintr-un punct aflat la periferia geografică a Uniunii Europene, în portavocea principiilor unui stat de drept.
„Realmente suntem o insulă de normalitate şi de europenism la acest capăt tulbure al Europei. Lucrul ăsta este formidabil”, a conchis decanul Facultății de Litere Emil Ionescu.
Sursa: Digi24 TV
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
