CATALOG IMOBILIAR. Ce înseamnă pentru clienţii băncilor amânarea prevederilor privind clauzele abuzive

Clienţii băncilor mai au de aşteptat până când vor intra în vigoare noile modificări privind Codul de procedură civilă, care ar trebui să-i ajute în procesele cu băncile. Până la jumătatea anului, autorităţile, bancherii şi juriştii trebuie să vină cu propuneri legate de clauzele abuzive din contractele bancare. Una dintre propunerile BNR de pildă, este ca, în cazul proceselor colective, ultimul cuvânt să-l aibă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

BNR vrea judecarea proceselor colective la ICCJ

Prevederile ce vor fi introduse în legislaţie pentru eliminarea clauzelor abuzive din contractele cu băncile vor fi stabilite în urma unui studiu de impact. Până acum, singura propunere concretă a venit din partea BNR, care vrea ca Înalta Curte să fie ultima cale de contestare a proceselor colective dintre bănci şi clienţi.

„Nu este nicio problemă să ai o primă instanţă la tribunal şi prin excepţie de la regulă să urci la Înalta Curte. De ce? Pentru că dai o decizie care se aplică unui număr larg de cetăţeni din întreaga ţară”, a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.

Reprezentanţii BNR cred că prin judecarea recursurilor într-un singur loc sunt eliminate deciziile contradictorii luate de instanţele mici. În acest moment, sunt frecvente cazurile în care, în acelaşi dosar, judecătorii unei instanţe dau dreptate clientului, iar o alta băncii.

„Discutăm dacă ce decide o instanţă undeva la distanţă se va aplica în toată ţara sau nu, asta e problema acum, despre asta se discută”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Şi avocaţii susţin că Înalta Curte ar trebui să aibă ultimul cuvânt.

„Este favorabil pentru o uniformizare a practicii în măsura în care instanţele inferioare înţeleg să se supună practicii create de Înalta Curte”, a explicat avocatul Ionuţ Şerban.

Reprezentanţii Protecţiei Consumatorilor au o altă părere.

„Dacă s-a constatat că o clauză este abuzivă ea ar trebui înlocuită în totalitate şi nu doar pentru acei 2-3 curajoşi sau norocoşi care s-au putut duce cu un avocat să-şi apere dreptul în instanţă”, a apreciat Mihail Meiu, directorul ANPC.

Guvernul a decis, la începutul anului, să amâne până la 1 iulie introducerea în legislaţie a unei prevederi ce ar permite tuturor clienţilor să beneficieze de anularea unor clauze considerate abuzive, odată ce instanţa a dat deja câştig de cauză în cazuri situaţii similare.

Şi bancherii plâng, în vremuri de criză

Anul trecut, pierderile băncilor din România s-au triplat faţă de 2011 şi au ajuns la o jumătate de miliard de euro. N-au vrut să iasă doar ele în pagubă, spun economiştii, şi au încercat să recupereze paguba pe seama clienţilor. Dovadă, băncile au înregistrat venituri mai mari din comisioane.

Băncile îşi taxează clienţii oriunde este posibil pentru a mai reduce din pierderi. În consecinţă, tot mai multe instituţii financiare fie introduc, fie majorează comisioanele pentru diferite operaţiuni.

„Este o măsură care vizează compensarea lipsei de creditare. În mod normal, o bancă realizează o mare parte din venituri prin creditare. În momentul în care creditarea în economia românească nu dă semne de revenire, băncile încearcă să compenseze lipsa acestui gen de venit prin creşterea comisioanelor bancare”, a explicat Radu Craciun, director de investiţii la Eureko.

De exemplu, BCR, cea mai mare bancă din România a avut venituri de 580 de milioane de lei din comisioane în 2011, pentru ca anul trecut să obţină 635 de milioane de lei numai din comisioane.

Pentru a doua mare bancă din sistem, BRD, veniturile nete din comisioane au crescut cu aproape 3%, de la 753 de milioane de lei la 773 de milioane de lei.

Şi băncile care au obţinut profit s-au bucurat de încasări mai mari din comisioane

Un exemplu în acest sens este Banca Transilvania, care a înregistrat anul trecut venituri nete din comisioane cu 15% mai mari, până la 425 de milioane de lei.

„Băncilor le-a rămas doar posibilitatea de a creşte costurile pentru conturile curente, vorbim de conturile în lei sau în valută ale clienţilor respectivi sau conturile pentru cardurile de salarii, retragerile de numerar, plăţile la ghişee”, a afirmat Liviu Andrei, directorul executiv al Alliance Finance Broker.

De exemplu, pentru simpla retragere a banilor de la bancomat comisioanele variază de la un minimum de 0,2% la un maximum de 2%. Astfel, la fiecare 1.000 de lei retraşi, clienţii sunt taxaţi cu 2 până la 20 de lei, în funcţie de bancă.

La finalul anului trecut, cele 40 de bănci care derulează operaţiuni în România au cumulat pierderi de 2,1 miliarde de lei. În 2011, pierderile au fost de 3 ori mai mici, iar în 2010 sistemul bancar a totalizat pierderi de 500 de milioane de lei.

Cursul valutar, în general, îi ţine în ritm de cardiaci pe românii cu rate la bancă, mai ales că după cinci ani de la declanşarea crizei mondiale, am devenit un popor de datornici. Creditele neperformante ajung la 17%, în prezent, spun specialiştii. Iar o bună parte dintre clienţii băncilor duc acum un adevărat război în instanţă. Aceştia reclamă clauze abuzive în contractele pe care, în perioada de boom a creditarii, le-au semnat fără prea multe regrete. Cum am ajuns în situaţia aceasta? Aflaţi dintr-un reportaj "Din interior", de la 18.30.