Se poate întâmpla oriunde. La cumpărături, în tribunele unui meci de fotbal sau într-un mijloc de transport aglomerat. Rămâi fără nimic şi nici nu ştii cum. Se numeşte buzunărit electronic şi îi poate afecta pe cei care au în geantă sau în portofel un card cu ajutorul căruia pot să facă plăţi fără să atingă POS-ul. Cardul are încorporat un cip de identificare prin frecvenţă radio. Este slăbiciunea de care poate profita un hoţ.
Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică: Poate fi construit un dispozitiv care să citească aceste unde radio. Cardurile fără fir transmit datele, dar criptat. În eventualitatea în care datele sunt decriptate, se pot folosi pentru a clona un card şi a face cumpărături online.
Cristian Lia, reprezentantul unei bănci: În acest moment se cloneză orice fel de card, se clonează informaţiile de bandă magnetică. În România, cardurile contactless au un mic card EMV. E încă un element de securitate care împiedică clonarea acestor carduri.
Utilizatorii sunt, însă, neglijenţi şi lasă singuri breşe în sistemul de securitate pentru că nu îşi protejează cu parolă opţiunea de a plăti pe internet. În această situaţie, datele obţinute prin scanare se pot folosi fără probleme. Dar, potrivit poliţiştilor, grupările de hackeri nu se mai mulţumesc cu bani mărunţi de la o singură victimă, vor să ia potul cel mare şi să intercepteze toate tranzacţiile.
Specialiştii în securitate cibernetică susţin că hackerii pot să infecteze POS-ul, datele să fie interceptate şi să se meargă la distanţă. În acest fel se golesc şi conturile.
În acest moment, aproape toate băncile din România emit astfel de carduri cu ajutorul cărora se fac tranzacţii fără contact, iar ofiţerii de la crimă organizată instrumentează deja dosare de fraudă. În urmă cu două zile, doi bulgari au fost prinşi la Bucureşti în timp ce făceau tranzacţii cu clone. Paguba făcută de ei depăşeşte 10.000 de euro. Cea mai simplă metodă de protecţie ar fi ca buzunarele în care se ţin cardurile să fie căptuşite cu folie de aluminiu.