„Rămâi la sfârşitul cheltuielilor necesare cu 100-150 de lei din care trebuie să mănânci o lună de zile, să îţi iei cursurile, să le xeroxezi, să îţi cumperi cărţi şi este greu”, a spus Alina Blagea.
Calcule asemănătoare fac 15 la sută dintre studenţii bursieri ai universităţilor din România. Alina Blagea este în ultimul an la Facultatea de Limbi Străine din Bucureşti. Părinţii nu o pot ajuta. Venitul pe membru de familie abia sare de 100 de lei lunar. Nici statul însă nu face prea mult pentru ei. Bursele sociale au aceeaşi valoare de şase ani.
„Bursa socială ar trebuie să acopere cheltuielile minime de cazare şi masă, conform legii, estimate de CNFIS la 575 de lei. În prezent, aceste burse sunt undeva la 200 de lei în medie”, a spus Cristi Popescu, preşedintele ANOSR. Ministerul Educaţiei nu poate da mai mulţi bani studenţilor sărmani şi trage cu ochiul la fonduri europene.
„Soluţia pe care le-am propus-o studenţilor va fi personalizată şi multiplicată la nivelul fiecarei universităţi”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei şi Cercetării. Nici ministrul Educaţiei nu ştie încă când ar putea primi studenţii nevoiaşi bani europeni. Până atunci, tinerii se descurcă singuri. Împart studenţia cu viaţa de salariat şi renunţă la bursele sociale, pe care statul nu le acordă celor au şi serviciu.