Brățările electronice de supraveghere ar putea salva sute de femei, victime ale violenței domestice, spun activiștii pentru drepturile omului, dar un proiect de lege care prevede folosirea lor așteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari, potrivit Mediafax.
Mihaela Olaru, fondatoarea asociației „Viața fără violență” spune că brățările electrice ar fi putut salva una dintre femei abuzate în prima jumătate a anului trecut. Opt mii de victime au obţinut în 2019 ordine de protecţie împotriva partenerilor, dar multe au continuat să fie agresate.
„Această hârtie nu are nicio valoare dacă nu este însoţită de un mijloc de monitorizare, de supraveghere. Câte femei să mai moară ca cei care ar trebui să adopte acest proiect de lege să o facă?”, a spus Mihaela Olaru.
Ea a dat și un exemplu, în care o mamă și fiicele ei sunt traumatizate, deși a fost emis un ordin de protecție.
„Am ultimul caz foarte grav, unde s-a obţinut ordinul de protecţie atât cu privire la mamă, la fetele ei, trei fete şi părinţii victimei, se derulează de aproximativ trei ani. Normal că agresorul a încălcat ordinul de protecţie. Fetele sunt traumatizate, mama este traumatizată. Nu e viaţă. Nu este viaţă, nu există viaţă”, a mai spus Olaru.
Proiectul de lege care ar permite autorităților să folosească brățările electronice de supraveghere aşteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari. Asta deși costurile nu sunt deloc mari. Sindicaliştii din penitenciare spun că doar 750 de euro pe an costă operarea unei brăţări de supraveghere.
„Cu costuri minime ai putea să salvezi sute de vieţi în fiecare an în România”, a declarat Alina Gorghiu, senator PNL și inițiator al proiectului de lege.
Specialiștii spun că brățările ar permite localizarea purtătorilor, prin GPS.
„Sunt nişte scule, nişte dispozitive, care pot fi localizate prin GPS, astfel încât purtătorul lor să poată fi localizat oriunde s-ar afla, cu atât mai mult cu cât s-ar apropia de persoana protejată”, susține Valeriu Şuhan, fost ofiţer de poliţie judiciară.
România a fost condamnată, marți, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că autoritățile nu au răspuns sesizării unei femei care s-a plâns că soţul a bătut-o şi a ameninţat-o cu moartea.
CEDO a stabilit că România se face vinovată de încălcarea art. 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și art. 8 (dreptul la respectarea vieții private, de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Ca urmare, femeia va primi de la statul român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale.
Editor web: Liviu Cojan
