Băncile au întors creditarea în urmă cu opt ani, clienţii se tem de împrumut

În acest moment, nu au şanse la un împrumut decât clienţii cu venituri sigure şi mult peste medie - un contrast puternic între vremurile când creditele se dădeau doar cu buletinul. Acum, numărul românilor împrumutaţi a scăzut la 3 milioane şi jumătate, faţă de 5 milioane, câţi erau în 2008. Însă şi bancherii trec prin vremuri grele fără precedent: pierderi, concedieri şi salarii tăiate, fenomene care vor afecta întreaga economie.

Unele bănci şi-au restrâns la minimum activitatea din România, în timp ce altele au renunţat pur şi simplu la creditare. Fără banii băncilor, economia nu se va putea finanţa, iar consumul va scădea dramatic, avertizează economiştii.

„Noi ne dăm seama când o bancă nu mai doreşte să crediteze ori printr-o procedură extrem de stufoasă cu produse scumpe şi criterii foarte dure anulează contractul de intermediere. Prin aceasta a dat un semnal extrem de puternic că doreşte să reducă creditarea”, spune Dragoş Nichifor, manager al unei firme de intermediere credite.

În încercarea de a-şi reduce costurile, băncile au pus lacătul pe 300 de agenţii numai anul trecut. Efectul a fost că 4.000 de oameni şi-au pierdut locul de muncă şi cei care au rămas primesc salarii mai mici.

Pierderile băncilor au înregistrat un record în 2012

Au fost de aproape patru ori mai mari decât în anul de vârf al crizei financiare. De aceea, băncile au tăiat costurile de unde au putut.

În 2010, pierderile băncilor din România au fost de 516 milioane de lei, în 2011 de 777 milioane de lei, iar în 2012 au ajuns la 2,1 miliarde de lei.

Concedierile au fost o primă măsură, urmată de reduceri salariale - în valoare medie de 600 de lei.

În decembrie 2011 salariul mediu în bănci era 4.000 de lei. Un an mai târziu ajunsese la 3.424 de lei.

Băncile acordă mai mult credite de refinanţare

În acest moment, creditele de refinanţare sunt văzute ca metodă de a evita intrarea datornicilor în incapacitate de plată.

„Multe bănci merg în continuare pe aceste credite de refinanţare pentru că clienţii care îşi refinanţează credite sunt clienţii cunoscuţi ai băncilor. Ei au mai accesat credite”, explică analistul economic Dragoş Cabat.

Însă nici clienţii buni-platnici nu vor să mai audă de alte împrumuturi. Ei mărturisesc că se tem în condiîiile pieţei de muncă actuale şi a şomajului ridicat. Alţii se declară mulţumiţi de reducerea ratei în urma refinanţării.

Analistii avertizează însă că refinanţările presupun costuri suplimentare. Băncile percep comisioane, chiar şi pentru cele mai avantajoase credite de refinanţare în lei: fie taxe pentru analizarea dosarului, fie comisioane de administrare.

Top 3 credite de refinanţare consum

Garanti Bank

DAE: 13.62% pentru un împrumut de 10.000 lei (pe 5 ani)

Alte costuri: - comision de analiză dosar: 200 lei

- comision lunar de administrare de 0.20% din sold

Banca Transilvania

DAE: 7.12% pentru un împrumut de 10.000 lei (pe 5 ani)

Alte costuri: comision de administrare de 150 lei

Menţiuni: dobanda e fixă doar în primii 2 ani

CEC Bank

DAE: 15.54% pentru un împrumut de 10.000 lei (pe 5 ani)

Alte costuri: - comision lunar de 0.3% din sold

comision de analiza dosar de 250 lei.

Băncile au înregistrat venituri mai mari din comisioane

Anul trecut, pierderile băncilor din România s-au triplat faţă de 2011 şi au ajuns la o jumătate de miliard de euro. N-au vrut să iasă doar ele în pagubă, spun economiştii, şi au încercat să recupereze paguba pe seama clienţilor.

Băncile îşi taxează clienţii oriunde este posibil pentru a mai reduce din pierderi. În consecinţă, tot mai multe instituţii financiare fie introduc, fie majorează comisioanele pentru diferite operaţiuni.

„Este o măsură care vizează compensarea lipsei de creditare. În mod normal, o bancă realizează o mare parte din venituri prin creditare. În momentul în care creditarea în economia românească nu dă semne de revenire, băncile încearcă să compenseze lipsa acestui gen de venit prin creşterea comisioanelor bancare”, menţionează Radu Crăciun, director de investiţii Eureko.

De exemplu, BCR, cea mai mare bancă din România a avut venituri de 580 de milioane de lei din comisioane în 2011, pentru ca anul trecut să obţină 635 de milioane de lei numai din comisioane.

Pentru a doua mare bancă din sistem, BRD, veniturile nete din comisioane au crescut cu aproape 3%, de la 753 de milioane de lei la 773 de milioane de lei.

Nu doar băncile care au avut pierderi s-au bucurat de încasări mai mari din comisioane, ci şi băncile care au obţinut profit

Un exemplu în acest sens este Banca Transilvania, care a înregistrat anul trecut venituri nete din comisioane cu 15% mai mari, până la 425 de milioane de lei.

„Băncilor le-a rămas doar posibilitatea de a creşte costurile pentru conturile curente, vorbim de conturile în lei sau în valută ale clienţilor respectivi sau conturile pentru cardurile de salarii, retragerile de numerar, plăţle la ghişee”, explică Liviu Andrei, director executiv la Alliance Finance Broker.

De exemplu, pentru simpla retragere a banilor de la bancomat comisioanele variază de la un minimum de 0,2% la un maximum de 2%. Astfel, la fiecare 1.000 de lei retraşi, clienţii sunt taxaţi cu 2 până la 20 de lei, în funcţie de bancă.

La finalul anului trecut, cele 40 de bănci care derulează operaţiuni în România au cumulat pierderi de 2,1 miliarde de lei. În 2011, pierderile au fost de 3 ori mai mici, iar în 2010 sistemul bancar a totalizat pierderi de 500 de milioane de lei.