Adevăratul stat paralel. Ce fac românii când nu mai au încredere în instituțiile țării lor?
Să vorbim despre încrederea în stat și în instituțiile lui. Sau mai bine zis, despre neîncredere, din moment ce mai bine de trei sferturi dintre români nu pun nicio bază în Guvern și în Parlament. Ce să mai vorbim despre partidele politice? Aproape 80 la sută dintre tineri nu pun preț pe ce zic politicienii. Pe bună dreptate de multe ori, sigur că da. Numai că în ritmul acesta, cu toată lipsa de încredere și de perspectivă, chiar nu mai rămâne nimeni în țară. Ce-i nemulțumește cel mai tare pe tineri? Să îi cunoaștem și pe cei care au ales să rămână, cel puțin deocamdată, și să facă ei ceea ce statul nu reușește!
Nicio bază în autorități
Trei sferturi dintre români nu au încredere în Guvern, Parlament, administrația publică și în general, orice instituție a statului. Cei mai mulți dintre ei, tineri. Așa se explică și de ce mii și mii își caută rostul în alte parți ale lumii. Care sunt nemulțumirile tinerei generații, dar și cum arată România ideală care i-ar face - poate - să și rămână, aflați din următorul reportaj.
Costi Voicu: „Destul de puțină, sincer să fiu. Pentru că am senzația că în ziua de azi politicienii se bat cap în cap. Astăzi spun ceva, mâine se contrazic singuri. Nu pentru că ar fi ei neapărat, nu știu, la un nivel scăzut de educație, ci pentru că... cum am spus și mai devreme, posibil interesele”.
Armand Moldovan: „Personal aș încerca să plec din țară, dar nu zic că nu se poate face și aici. Dar mai greu decât în afară”.
Andreea Gavrilă: „În Guvern și în Parlament am cea mai puțină încredere. Și Poliția este undeva la mijloc. Chiar dacă este Siguranță și încredere”.
Doar 4 % dintre români au încredere în parlamentari. La polul opus se află pompierii, cu 90 % încredere din partea românilor.
- Cum vezi tu situația din România în momentul de față?
Costi Voicu: „Sincer să fiu, nu o văd ok. Nici din punct de vedere politic, mai ales economic, nu mai zic. Deși avem foarte mult potențial. Am senzația că într-un fel ne batem joc de oportunitățile pe care le avem. Însă sper la ceva mai bun”.
Doar 18 % din tineri au încredere în autoritățile locale.
Andreea Gavrilă: „Din punct de vedere politic, este foarte instabilă situația din România în momentul de față. Și nu cred că se va schimba prea curând”.
Peste 200 de tineri îngrijorati de ce se întâmplă în Romnia au căutat soluții la reprezentanții Parlamentului European:
„Bună ziua, numele meu este Marius Petică și doresc să vă întreb care sunt recomandările dumneavoastră pentru învățământul superior românesc? Mulțumesc”.
Marius Petică, președinte de consiliu studențesc, a explicat la o dezbatere despre tineri la care a fost prezent și președintele Parlamentului European: „Cea mai mare problemă pentru mine și pentru colegii mei e învățământul. Atât preuniversitar, cât și superior. Pe care îl reprezint în momentul de față. Pentru că nu este asociat cu cerințele de pe piața muncii. Consider că în momentul de față au apărut câteva demersuri, dar sunt precare și avem nevoie de o dezvoltare mult mai mare pe această nișă a oportunităților de tineret, a activităților de tineret, a centrelor de tineret, a programelor alternative ce generează experiența practică și tranziția de la universitate la locul de muncă”.
„Suntem țara care are 42% rată a analfabetismului funcțional. Și sunt curios ce ar putea să facă UE pentru a reduce această rată în condițiile în care statul Român a demonstrat de ceva timp că nu e în stare să soluționeze problema asta”.
Ștefania Ciuraru, voluntar: „Și să facem niște lucruri. Se întâmplă foarte multe... De fapt nu se întâmplă prea multe lucruri pentru tinerii din România. Și mă gândesc acum la tinerii din mediul rural pentru care nu se întâmplă nimic. Tot ce fac ei cu viața lor este să facă naveta, la un liceu poate. Dacă au această șansă. Sau să plece în altă țară să aibă un trai decent. Sunt multe lucruri care mă ard. Dacă e să o iau la nivel personal, deși sunt o patrioată convinsă și cred foarte mult în țara noastră și în potențialul pe care îl avem, am început foarte serios să mă gândesc să plec din țară”.
6 tineri din 10 se gândesc să emigreze. 9 din 10 oameni cred că în România corupția e insuportabilă.
Tinerii care au participat la dezbaterea cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, mai erau frământați de o întrebare: Cum știți deja, țara noastră se confruntă cu corupția în momentul de față. Și luând acest lucru în considerare, credeți că România va fi pregătită să preia președenția Consiliului Uniunii Europene?
Ilona Balint, vicepreședinte Asociația Be You: „Din punctul meu de vedere și așa cum văd eu situația... nu este deloc roz, cum s-ar spune. Și sunt foarte multe probleme. Atât din punct de vedere politic, social, cât și economic. Mă leg de legile justiției, pentru că a fost foarte mult mediatizat subiectul și fiind aici, în cadrul acestui eveniment, știind foarte bine de acel raport MCV și faptul că România trebuie să facă ceva pentru a remedia aceste probleme. Guvernul ar trebui să facă ceva din acest punct de vedere. Din punctul meu de vedere, nu sunt pregătite. Avem nevoie de oameni care să fie pregătiți în domeniu și din punctul meu de vedere nu cred că sunt”.
77 % dintre români declară că nu au încredere în administrația publică.
- Încrederea în instituții? Dacă ar fi să o luăm pe o scală de la 1 la 10.
Ștefania Ciuraru, voluntar: Nu vreau să zic 1, pentru că e clar că mai respect unele lucruri. De exemplu, instituțiile care asigură securitatea în țară. Dar m-a întrebat cineva dacă aș vrea să lucrez într-o instituție și am zis că nu. Nici nu m-am gândit la această opțiune. Asta poate să zică foarte clar de încrederea pe care o am în ele. E și la firul ierbii, cred. Nu doar ce ni se arată la TV. Din momentul în care vedem ce ni se întâmplă într-o instituție când te duci ca un simplu cetățean să îți achiți dările. Și ești tratat cu tot felul de atitudini neprietenoase.
Cum ar arăta România ideală?
- În încheiere, cum ai descrie România ta de vis? Sau România ideală?
Ilona Balint, vicepreședinte Asociația Be You: România mea de vis e o Românie în care politicul și înstituțiile statului ar face ceva pentru cetățeni. S-ar gândi și la noi să spun așa, pentru că noi suntem cetățeni.
Marius Petică, președinte de consiliu studențesc: România mea de vis arată ca o Românie în care ai accesul la educație, ai accesul la utilități, ai acces la infrastructură...
Ștefania Ciuraru, voluntar: România ideală e cea în care avem spațiu să ne spunem părerea. Dar în același timp acționăm astfel încât acele păreri să aibă un sens. Și nu așteptăm să ne pună cineva în brațe ceva ca să ...practic să ne mișcăm. Să avem inițiativă și să fim proactivi.
(Reporter: Daniel Stanciu; Operatori: Gabi Necșulescu, Mircea Petculescu)
Ce nu face statul fac ei. Oamenii care vor să schimbe România
Așadar, șase din 10 tineri se gândesc să emigreze. Pentru că nu își văd niciun viitor în România. Printre cei care decid să rămână, însă, sunt și tineri care nu mai așteaptă să se întâmple ceva bun în țară, ci vor să facă chiar ei, în jurul lor măcar, un pic de bine. Vă invităm să-i cunoașteți pe câțiva dintre oamenii care vor să schimbe România.
„În România nimeni nu te învață ce drepturi ai”... Fraza se repetă de patru ori, în patru ipostaze diferite.
„Dacă o face, o face în mod plictisitor sau prin sute de articole de lege pe care nu prea le citește nimeni”.
„Mai demult, eram cu niște prieteni pe stradă, când ne-au oprit niște jandarmi și ne-au percheziționat. Aveau voie să facă asta?”
„Ai voie să calci iarbă chiar dacă scrie să nu calci iarba?”
„Am un vecin care consideră că e perfect legal să ameninți pe cineva cu bătaia, câtă vreme nu-l bați”.
El s-a gândit să facă lucrurile altfel. Pasionat de cinematografie de mic, Achim a început să joace propriul rol, în propriul film. Cu ajutorul unor videoclipuri de câteva minute, băiatul își propune să facă educație civică, pe înțelesul tuturor. Într-un mod simplu și haios, la cei 20 de ani ai săi, tânărul ridică niște întrebări, la care de multe ori nu știu răspunsul nici măcar cei mai în vârstă.
Achim Scarlat: „La ora actuală foarte mulți oameni nu își cunosc drepturile sau pot să le intuiască. Să își imagineze că cineva nu are voie să intre peste tine și să îți percheziționeze casa fără mandat. Și din moment ce nu își cunosc drepturile sau nu sunt foarte siguri în privința lor, asta îi face foarte vulnerabili la abuzuri din partea autorităților. Și creează un mediu prolific corupției, practic. De ce să îi ajuți pe ceilalți dacă ceilalți nu știu că trebuie să fie ajutați de tine? Poți să faci ce vrei și să te simți foarte bine și să duci o viață bună. Și am zis, ok. În România nimeni nu te învață ce drepturi ai. Educația civică din clasa a VII-a este total inutilă în materie de educație civică propriu-zisă. Deci cineva va trebui să facă asta. Și nu știu cine o să o facă și o să o fac eu”.
Băiatul care „dezaburește”. Cum să interacționezi cu poliția și jandarmeria
Prin filmele lui, Achim vrea să facă ceva util pentru societatea în care trăiește. Se gândește la un serial de educație civică, cu 30 de episoade, dedicat în special elevilor și liceenilor. Dar pentru asta are nevoie de finanțare. 20 de mii de euro. Și ca să-i convingă pe eventualii finanțatori, a înregistrat deja două episoade. Primul, despre Poliția Română.
„Următoarele se aplică la interacțiunile cu: Jandarmeria, Poliția Română și Poliția Locală.
În primul rând vin niște băieți la tine. Dacă sunt de la Jandarmerie sau Poliția Română pot să vină și în maieu. Dacă sunt de la Poliția locală, trebuie neapărat să poarte uniformă.
Se legitimează. Sunt obligați să se prezinte, să îți arate legitimația și insigna de serviciu. Agent Pripilă, Poliția Română.
Singurul caz în care agentul nu mai trebuie să se legitimeze este o intervenție ce nu poate fi amânată. Chiar și așa, este obligat să se prezinte verbal: AGENT PRIPILĂ, POLIȚIA ROMÂNĂ”.
55% dintre români declară că au foarte puțină încredere în polițiști. Uneori, din cauza abuzurilor făcute de autorități. Dar adevărul e că pentru a-ți da seama dacă e sau nu vorba de un abuz, e necesar să îți cunoști mai întâi drepturile. Și să știi care sunt procedurile.
„Îți cer buletinul. Au dreptul să te legitimeze dacă au nevoie de identitatea ta pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Practic, trebuie să le dai buletinul. Dacă refuzi, au dreptul să te caute prin haine și prin bagaje și dacă îl găsesc să te ducă la secție. Pentru că da, poți fi controlat fără mandat de percheziție”.
Achim Scarlat: „Vrei, nu vrei, fiecare om ajută cu ceva, contribuie cu ceva. Poate să contribuie în mod pozitiv sau negativ sau neutru. Să tragă o linie albă pe podeaua asta. Nu ajută pe nimeni cu nimic. Dar poate vine cineva, intră în cameră, vede linia albă și îi vine o idee și asta aduce altundeva.
Și asta nu prea ține de tine. Și poți să îți propui ceva egoist. Poți să îți propui să ai grijă doar de tine. Problema e că încurajezi mentalitatea asta. Și îi faci pe alții să se gândească: ia uite, mă, că nici lui ăsta nu îi pasă și uite ce bine o duce. Hai că fac și eu asta. Și treptat se ajunge într-un punct în care marea majoritate a oamenilor nu fac nimic pentru comunitate”.
- La emigrat te-ai gândit?
Achim Scarlat: „Mă gândeam așa, că mi-ar plăcea să mă plimb peste tot și ... să fug de probleme. Nu fug de probleme, mă rog, asta faci. Lași lucruri nerezolvate și te duci undeva unde este deja frumos. Și e ok să fac asta. Statistic vorbind nu va afecta pe nimeni, dar nu știu. Simt că ceea ce trebuie să fac este să îmbunătățesc lucrurile. Nu zic că o să salvez lumea de la moarte sigură sau ceva, dar contribui și eu, un pic, acolo. Și încurajez oamenii să le pese”.
***
Zâna Măseluță există
- Bună Nicușor, bine ai revenit. Azi ești programat pentru curățarea dințișorilor .... Bun, haide să vedem. Lasă capul pe spate. Și stai liniștit.
Și Irina Gavriluț vrea să facă lumea în care trăiește un loc mai bun. Deși era cât pe ce ca acest loc să nu mai fie Romania, tânăra a renunțat la ideea de a pleca din țară, pentru că și-a dat seama că poate face bine mai ales aici. Acum 4 ani a deschis o clinică dentară, unde, pe lângă pacienții de zi cu zi, care îi aduc profit, și-a propus să trateze gratuit și copiii din orfelinate.
„Mai ai de tratat o căriuță, dreapta jos. Data viitoare, da...”
Nicușor are 12 ani și este pasionat de box și de fotbal. Are ambiții mari și se vede jucând pentu echipa Paris Saint-Germain. Acum 6 ani, părinții l-au abandonat, pe el și pe sora lui mai mare, și de atunci trăiește într-un centru de plasament. El este doar unul dintre cei peste 100 de copii ajutați până acum de Irina.
„Pe dinți se depune tartru și dacă nu îl cureți o dată pe an, se inflamează și gingiile, în afară de aspectul estetic, dar în timp, efectele nu sunt decât negative. De asta, o dată pe an trebuie să îți cureți dințișorii”, îi explică Irina.
Teoretic, minorii din centrele de plasament, ca de altfel țoti copiii din Romania, au dreptul la tratamente dentare gratuite. Practic, însă, în toată țara sunt doar 31 de cabinete stomatologice publice, iar pentru cabinetele private plafonul de decontări la Casa Națională de Asigurări de Sănătate este oricum prea mic pentru toate cererile. Din această cauză, trei sferturi dintre copiii români cu vârste între 6-11 ani au carii.
„Te rog să îmi spui dacă te doare, da?”
Însă chiar și atunci când te oferi să faci treaba statului, fără să aștepți nimic în schimb, tot te lovești de obstacole. Irina și colegii nu au reușit să trateze minorii din centre, din cauza birocrației.
Irina Gavriluț, medic stomatolog New Dental Bucharest: „Noi am încercat...În prima etapă, într-adevăr, în 2014 ...la asta m-am gândit eu. Să apelăm la un cămin de stat. S-a ocupat o persoană, care în mod normal face relații publice și a venit cu răspunsul: nu putem să tratăm copiii de la stat. Sunt prea multe acte, este o birocrație foarte mare, ne trebuie prea multe aprobări, nu avem cum. De aceea, fundațiile cu care am colaborat sunt ori private, ori cu o implicare privată foarte mare. Prima fundație cu care am colaborat era exclusiv privată. Și ce-a de-a doua... Și la aceasta, la Metropolis, din câte știu, este o fundație de stat, dar care este în grija unei conduceri private”.
Irina și colegii au ajuns acum la a treia fundație care crește copii abandonați. Și cât timp vor face această meserie, nici nu vor să se oprească din a le oferi micuților câte puțin din timpul și priceperea lor.
„Ești atât de cuminte încât îmi dai și mie o stare de liniște. Mă relaxează și pe mine tratamentul ăsta”.
Irina Gavriluț, doctor stomatolog: „Dar știm cu toții care este situația din România. Nu cred că s-ar ocupa cineva de problemele dentare ale acestor copii. Mie îmi pasă, pentru că dacă aș fi în locul lor și aș primi un astfel de ajutor, aș aprecia. Și pentru că putem. Avem posibilitatea aceasta. Pentru noi nu este un efort atât de mare pe cât e bucuria pe care o au ei. Și confortul de a putea să zâmbească, să mănânce, să nu aibă dureri.
Eu consider că dacă fiecare dintre noi ne-am vedea de evoluția proprie și dacă am face toți fapte bune și am schimba ceva în bine, atunci toată comunitatea ar evolua. Nu m-am gândit niciodată la asta, că e o picătură într-un ocean. Nu pot să gândesc așa”.
(Reporter: Daniel Stanciu; Operator: Mircea Petculescu)
INTERVIU. În căutarea încrederii pierdute. Soluțiile sociologului Claudiu Tufiș:
Acesta este adevăratul stat paralel: toți oamenii care fac ceva în țara asta, în locul statului. Persoane fizice, ONG-uri sau firme, care construiesc spitale, școli, case sau care chiar și prin gesturi mai mici fac în jurul loc măcar să fie un pic mai bine.
Urmăriți emisiunea „Plan detaliu” cu Teodora Ghenciu în fiecare duminică, de la 20:30, la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
