„Acţionează ca o erupţie în corpul uman”. Ce se întâmplă cu organismul nostru când consumăm mâncare la plic

Îngheţată, prăjituri, până şi supă de găină putem să facem din prafuri pe care le găsim pe toate rafturile magazinelor. Nu conțin ingrediente interzise, însă medicii avertizează că bolile modernităţii vor fi din ce în ce mai multe din cauza produselor procesate. Alimentaţia nu este singura vinovată pentru afecţiunile care apar la vârste din ce în ce mai mici, dar are un impact foarte mare.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Mâncare la pachet, arătoasă şi gustoasă, fără prea multă muncă sau vase murdare, gata în doar câteva secunde. Aşa îşi imaginau scenariştii din celebrul film „Back to the future” că va arata anul 2015.

30 de ani mai târziu, realitatea bate filmul. Mâncarea viitorului ni se arată în toată splendoarea ei, măcinată şi frumos ambalată. Dacă suntem deja familiarizaţi cu supa la plic, ce spuneţi însă de praf de clătite, borş sau de reţete complicate de prăjituri, toate într-o pungă cu ,,ceva,, alb şi bine mirositor? În faţa acestor invenţii culinare, până şi profesorul Târgovişte, o somitate în domeniul nutriţiei rămâne uimit.

„Nenoroceşte lumea. Sunt bune la gust, pline de calorii negative, cu excepţia borsului și cu....tot felul de creme, dulciuri, Doamne ferește”, exclamă Constantin Ionescu-Târgovişte, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Deocamdată la modă e foarte comod şi foarte simplu PAC, am pus un pic de apă într-un pic de praf, ce gustoasă e și gata, am terminat”, spune Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Dar să ne uitam pe etichete. Să înţelegem ce cumpărăm.

„Asta e supa din praf făcut cu vagi urme de pui! Făină grâu. Unde dracu s-a mai pomenit supă de pui cu făină de grâu? Cremă pudră, ulei vegetal, proteine din lapte, unde dracu s-a pomenit supă de pui cu proteine din lapte?? Că te grăbeşti şi că nu ai vreme să faci, nu e nicio problemă, supa e foarte gustoasă, dar de aici şi până la a mânca în fiecare zi este altceva”, afirmă Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Comercianţii au recreat şi reţete de prăjituri. Atenţie însă. Dacă vedeţi cuvântul frişcă pe ambalaj, citiţi eticheta. Veţi vedea că ingredientele sunt diferite.

„Ia să vedem, sirop de glucoză, grăsimi vegetale hidrogenate, un fel de margarină din palmier .. Hai să fim serioşi, avem şi lapte degresat. Aceste ingrediente, amidon modificat din cartof”, spune Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Pe termen lung, o alimentaţie compusă doar din astfel de alimente ar putea avea efecte nocive asupra sănătăţii, avertizează medicii.

„Prin consumul lor, ele reprezintă adevărate mici proiectile care ajung în inimă, în vasele, în creierul, in pancreasul, ficatul nostru s.a.m.d. Ele se acumulează în timp şi ne mai întrebăm de ce a explodat patologia metabolică şi cardiovasculară”, afirmă Constantin Ionescu-Târgovişte - medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Prafurile sunt puţin hrănitoare, aduc un aport caloric de obicei mare şi un aport nutriţional scăzut”, spune Simina Carniciu, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„Aceste alimente sunt atât de fin procesate încât ele acţionează ca o erupţie în corpul uman, ele se absorb extrem de repede, stimulează secreţia de insulină, iar excesul de calorii va conduce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare”, spune Constantin Ionescu-Târgovişte, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Același lucru se întamplă, din păcate, cu majoritatea produselor de pe piață. Iar falsurile apar pe toate rafturile. Iată ce conține această bucata de topping pentru pizza, care pare a fi cascaval.

„Are foarte multă grăsime vegetală, multă apă, amidon din proteine de lapte, puţin lapte praf degresat”, explică Simona Carniciu - medic specialist diabet nutriţie şi boli metabolice.

Deşi toate informaţiile sunt pe etichetă, puţini sunt cei care le şi citesc sau care ştiu să le interpreteze. Iar dacă acest produs este folosit într-un restaurant, pe pizza de exemplu, clientul nici nu bănuieşte că în loc de caşcaval mănâncă grăsimi vegetale.

Profit bun se poate scoate şi dintr-un iaurt, pe care scrie cu litere mici „iaurt cu gust de" şi litere mari „căpşuni". Dar în care nu este nici măcar un gram de fructe, ci doar arome şi coloranţi.

„Toate aceste mici produse făcute colorat frumos cu nume a unor gusturi plăcute sunt consumate cu substanţa chimică care dă gust”, spune Constantin Ionescu-Târgovişte - medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Sau ce spuneţi de o porţie de salată cu icre de crap... cu doar 2% icre? Setaţi pe profit, marii producători pierd din vedere calitatea alimentelor. Este şi unul dintre motivele pentru care exportăm mai puţine alimente decât importăm.

„Piața europeană, la ora actuală, se uită după calitate. Plastice știe să facă toată lumea și paradoxul e că le fac mai ieftine decât noi, noi le facem scumpe, pe teritoriul României”, spune Sorin Minea, producător de mezeluri.

Ca să ştim ce mâncăm trebuie să citim eticheta şi mai ales să o înţelegem. Dincolo de lista interminabilă de E-uri, trebuie să căutăm şi cantitatea de carne din mezeluri, de fructe sau de lapte din iaurturi ori brânzeturi.