Secretul ascuns de Castelul Corvinilor timp de secole la rând. Ce se află sub impresionanta construcție medievală

Castelul Corvinilor, cel unde istoricii bănuiesc că ar fi fost întemnițat inclusiv Vlad Țepeș, a ascuns timp sute de ani la rând un secret. Cel puțin astea sugerează cea mai recentă cercetare făcută în zonă, cu ajutorul unor scanere. Concluziile au fost prezentate în 12 decembrie, la întâlnirea anuală a American Geophysical Union (n.r. Uniunea Americană pentru Geofizică).

Castelul din Hunedoara a trecut de-a lungul secolelor prin numeroase etape de renovare, procese în timpul cărora a fost reconstruit sau i-au fost adăugate anexe. Tocmai din acest motiv, arheologii nu erau siguri care este fundația originală a castelului, scrie livescience.com.

Însă noi cercetări în zonă, realizate cu ajutorul unor scanere, au scos la iveală ce se ascundea în spatele fațadei impresionante a castelului.

Castelul Cornivilor - cunoscut și drept Castelul Corvineștilor sau Huniazilor - a fost la început o simplă fortăreață. Cele mai vechi fortificații de piatră ale castelului datează din secolul al XIV-lea. Transformarea din fortăreață în castel era însă în plin proces în secolul XV-lea, potrivit cercetătoarei care a coordonat studiul, Isabel Morris, doctorandă în cadrul Departamentului de inginerie civilă și de mediu al Universității Princeton din New Jersey.

Tot în secolul al XV-lea, Castelul Corvinilor i-ar fi devenit temniță lui Vlad Țepeș, sub Iancu de Hunedoara, cel care a coordonat, de altfel, și eforturile de extindere a castelului. Alte două procese de extindere, în secolele XVII și XIX, au fost realizate sub conducerea familiei Huniazilor.

Castelul din Hunedoara așa cum îl vedem azi este, așadar, un amalgam de construcții din perioade diferite, un rezultat spectaculos al unui proces impresionant care s-a întins pe mai multe secole.

În zonă au fost efectuate mai multe studii, inclusiv săpături, însă hărțile sunt incomplete, iar majoritatea însemnărilor arheologice lipsesc, iar asta reprezintă o provocare pentru oamenii de știință care studiază acum zona, a explicat Isabel Morris. Tocmai din acest motiv, Morris a ales varianta scanerelor.