Un grup de zece state membre ale UE a lansat o nouă campanie de reformare a abordării blocului în ceea ce priveşte procesul decizional în domeniul politicii externe şi de securitate, după ani de lupte interne pe această temă. În timp ce reforma ar favoriza Franţa şi Germania, cele mai populate două naţiuni ale UE, încercările anterioare de a schimba sistemul s-au dovedit a fi divergente, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.
La începutul lunii mai, un aşa-numit Grup al Prietenilor, condus de Germania şi din care mai fac parte Belgia, Finlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Slovenia şi Spania, a lansat un apel pentru revizuirea votului privind politica externă şi de securitate comună (PESC) a UE. România s-a alăturat grupului la începutul acestei săptămâni, potrivit MAE, după ce la reuniunile anterioare ale Grupului participase ca observator.
În loc de unanimitate în ceea ce priveşte chestiunile cheie de politică externă şi de securitate, grupul a cerut un sistem numit vot cu majoritate calificată. Acest tip de vot necesită acordul a 15 dintre cele 27 de ţări membre, cu condiţia ca acestea să reprezinte peste 65% din populaţia totală a UE, de aproximativ 450 de milioane de locuitori.
"Scopul este de a îmbunătăţi eficienţa şi rapiditatea procesului de luare a deciziilor în materie de politică externă. Pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi al provocărilor internaţionale tot mai mari cu care se confruntă UE, membrii grupului sunt convinşi că politica externă a UE are nevoie de procese şi proceduri adaptate pentru a consolida UE ca actor de politică externă", se arată într-un document al Grupului de prieteni.
În opoziţie, însă, s-a format o coaliţie de ţări în favoarea menţinerii unanimităţii. Potrivit unor relatări, aceasta include, printre alte ţări, Polonia şi Ungaria, notează Agerpres.
Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a transmis că pentru România rămâne importantă asigurarea mecanismelor necesare pentru protejarea/salvgardarea intereselor naționale. Ministrul român de Externe a arătat că utilizarea majorității calificate pentru luarea deciziilor în domeniile aferente PESC (Politica Externă și de Securitate Comună) presupune și o modificare corespunzătoare a culturii luării deciziilor, inclusiv mai multă responsabilitate, astfel o decizie luată prin acest mecanism va trebui să fie adoptată în parametri cât mai apropiați inclusiv de interesele statelor care nu au votat pentru aceasta.
Totodată, o astfel de abordare este de natură să întărească încrederea în conduita Uniunii ca actor global. De asemenea, Bogdan Aurescu a arătat că abordarea din cadrul reflecției propuse trebuie să fie pragmatică, plecând de la aplicarea votului cu majoritate calificată în acele domenii ale PESC unde este deja permisă și evitând abordările ideologice cu potențial de divizare.
Schimbarea situaţiei geopolitice necesită mai multă rapiditate
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a subliniat că grupul nu a propus o revoluţie, ci o evaluare a ceea ce se poate face în cadrul tratatelor UE existente pentru a face politica externă şi de securitate a Uniunii mai eficientă. Tratatele existente, în cadrul aşa-numitelor "clauze passerelle", permit trecerea de la unanimitate la luarea deciziilor cu majoritate calificată în anumite domenii, inclusiv în ceea ce priveşte sancţiunile.
Cancelarul german Olaf Scholz consideră inevitabile schimbările în procedurile de vot ale Uniunii Europene. Nu ar trebui să fie posibil ca un singur stat membru să oprească totul, a declarat Scholz presei germane.
Într-un discurs rostit în Parlamentul European de la Strasbourg, Scholz a vorbit, de asemenea, despre nevoile de reformă în cadrul Uniunii Europene, inclusiv despre schimbările necesare pentru a admite mai multe ţări în uniunea formată acum din 27 de state membre. Mai multe decizii ar trebui să fie luate prin majoritate, în loc de vot în unanimitate, a declarat el. Între timp, insistarea asupra principiilor democratice şi a statului de drept este "indispensabilă", a adăugat el.
În acelaşi sens s-a exprimat şi premierul spaniol, Pedro Sanchez, cu ocazia celebrării instituţionale a Zilei Europei, la 9 mai. "Trebuie să optăm în mod decisiv pentru votul cu majoritate calificată şi, prin urmare, trebuie să fim consecvenţi. Dacă ne îndreptăm spre o Uniune Europeană formată din mai mult de 30 de ţări, va trebui să schimbăm modul în care decidem politicile pe care le aplicăm", a declarat Sanchez.
La bord, dar cu prudenţă
Deocamdată, Slovenia face parte din Grupul de prieteni "pentru a vedea ce se întâmplă", a declarat luni secretarul de stat din cadrul Ministerului sloven de Externe, Samuel Zbogar. "În calitate de ţară mică, dorim să spunem care ar putea fi problemele noastre şi să arătăm clar că avem nevoie de anumite asigurări că interesele noastre vor fi luate în considerare", a adăugat el.
''Un proces decizional mai eficient, prin utilizarea majorităţii calificate, ar oferi UE capacitatea de a se pronunţa rapid şi de a avea o acţiune de impact'', declarat ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. Tot el a reamintit că, în acelaşi timp, pentru România rămâne importantă asigurarea mecanismelor necesare pentru protejarea şi apărarea intereselor naţionale.
Ministrul italian al afacerilor externe şi cooperării internaţionale, Antonio Tajani, este, personal, "în favoarea votului cu majoritate calificată (în politica externă, n.r.), dar nu este momentul să abordăm această problemă". "În orice caz", a adăugat el, problema ar putea fi reluată "după încheierea crizei ucrainene şi după ce vom încheia extinderea către Balcani".
În ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, secretarul general al Mişcării Europene din Bosnia şi Herţegovina, Haris Plakalo, consideră că schimbarea regulilor de vot nu va afecta atât de mult această ţară, deoarece a primit statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna decembrie a anului trecut, deşi nu a îndeplinit priorităţile stabilite. "Nu trebuie să fim îngrijoraţi şi nici nu putem fi îngrijoraţi atunci când vine vorba de schimbarea abordării procesului de luare a deciziilor privind politica externă în Consiliul UE, deoarece extinderea UE în Balcanii de Vest este definită şi determinată de multe documente, strategii şi conturată ca fiind una dintre sarcinile importante ale UE", a adăugat el.
Menţinerea dreptului de veto
Ministrul polonez al afacerilor externe, Zbigniew Rau, a declarat presei poloneze că "există o tendinţă puternică din partea vecinilor germani (...) ca acele chestiuni care, conform legislaţiei actuale, fac obiectul unui vot în unanimitate, cum ar fi problemele fiscale şi, cel mai important pentru noi, cele care privesc securitatea şi politica externă, să fie decise prin vot majoritar. Noi, Polonia, nu putem fi de acord cu acest lucru", a declarat el.
Bulgaria a respectat până în prezent regula unanimităţii, a precizat ministrul de externe în exerciţiu Ivan Kondov. El a declarat că, în opinia sa, acest lucru nu ar trebui schimbat, dar a adăugat că următorul guvern de la Sofia ar trebui să se ocupe de acest lucru. Se aşteaptă ca Bulgaria să aibă în curând un nou guvern rotativ, al cărui copreşedinte va fi fostul comisar european Mariya Gabriel.
Sofia şi-a folosit dreptul de veto o singură dată de la aderarea la UE în 2007, în legătură cu începerea negocierilor de extindere cu Macedonia de Nord anul trecut. Sofia şi Skopje au divergenţe, Bulgaria şi UE insistând ca, pentru a deschide primele capitole de negociere, constituţia Macedoniei de Nord să fie modificată pentru a include minoritatea bulgară locală ca una dintre minorităţile din fosta republică iugoslavă.
Nemanja Todorovic Stiplija de la European Western Balkans, un think tank independent cu sediul la Belgrad care se concentrează asupra ţărilor din Balcanii de Vest, a declarat că dezbaterea privind unanimitatea "durează de ani de zile, dar nu există niciun semn că va fi rezolvată în viitorul apropiat. Este adevărat că este legată de subiectul extinderii (...), dar importanţa sa mai mare este pentru situaţiile la care asistăm în prezent - opoziţia Ungariei faţă de anumite decizii din domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comună".
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, şi-a exprimat "îngrijorarea cu privire la dezbaterea privind votul cu majoritate calificată în politica externă a UE, menţionând importanţa menţinerii cerinţei unanimităţii pentru a proteja interesele naţionale". În cadrul unei conferinţe de presă, Szijjarto a relatat că a avut loc o reuniune la nivel de ambasadori pentru acele state membre care doresc să păstreze posibilitatea de a-şi apăra propriul interes în procesul decizional de la Bruxelles.
Întrebat dacă Croaţia a participat la această reuniune, ministrul croat al afacerilor externe şi europene, Gordan Grlic Radman, a declarat că nu are cunoştinţă de această iniţiativă.
Croaţia nu a susţinut propunerea de a înlocui procesul decizional prin consens cu votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe a UE, deoarece unanimitatea este singurul mecanism care garantează egalitatea statelor mai mici, a declarat Grlic Radman. Cu toate acestea, a subliniat el, "asta nu înseamnă că Croaţia nu este în favoarea unităţii UE. Dimpotrivă, până acum noi nu am blocat niciodată nicio decizie şi am fost întotdeauna un colaborator constructiv".
Forţă în diversitate?
Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a declarat că este împotriva centralismului şi pentru diversitate în UE şi, prin urmare, împotriva mai multor decizii majoritare ale UE. El a spus că lupta pentru consens este dificilă în UE, dar că aceasta asigură democraţia şi diversitatea.
Ministerul austriac de externe şi-a exprimat, de asemenea, scepticismul cu privire la această propunere, afirmând că votul cu majoritate calificată nu este un panaceu. "Doar voinţa politică este cheia succesului, lupta pentru compromis este esenţa UE. Iar odată ce se ajunge la acorduri, acestea sunt susţinute de toţi. Aceasta este o valoare deosebită, mai ales în vremuri volatile ca acum".
Cu toate acestea, în trecut, politicieni austrieci de top s-au pronunţat în favoarea deciziilor majoritare. Grupul de prieteni a declarat că îşi propune să se coordoneze cu instituţiile UE şi să colaboreze îndeaproape cu toate statele membre, invitând şi alte ţări să se alăture eforturilor sale de reformă. În cazul în care o majoritate simplă a ţărilor UE - 14 din cele 27 de state membre - votează pentru lansarea unui proces de reformare a tratatelor UE, negocierile ar putea începe.
Editor : Marco Badea
